VIDEO Conferința G4Media: „Filmul captivant al știrilor false și cum îl demontăm. Principalele teme anti-europene” / Sondaj exclusiv cu percepția asupra principalelor narative anti-occidentale

De la „cipurile 5 G” la „conspirația vestului” și, mai recent, la opiniile privind ne-susținerea refugiaților din Ucraina – o serie de teme controversate inundă zi de zi canalele media și rețelele sociale. Cum știm ce este fals și ce este corect, ce efect au acestea asupra vieții personale și sociale, inclusiv asupra susținerii apartenenței la UE și a valorile europene?

Luni, de la ora 11, este LIVE VIDEO pe pagina de Facebook și pe website Conferința G4Media:

„Filmul captivant al știrilor false și cum îl demontăm”

Speakeri:

E.S. Doamna Ramona CHIRIAC, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
Patrick LEUSCH, Head of European Affairs, Deutsche Welle

Marius PIELEANU, sociolog

Bogdan OPREA, profesor, Facultatea de Jurnalism, Universitatea din București

Radu BURNETE, director executiv, organizația Concordia

Dan TĂPĂLAGĂ, jurnalist, G4Media

Moderator al evenimentului: Cătălin GOMBOȘ, jurnalist, redactor șef Veridica.ro.

Ora 11.25 Ramona Chiriac:

• Fenomenul știrilor false sau al dezinformării nu e specific perioadei, Noutatea e dată de faptul că UE e ținta predilectă și amploarea dată de platformele de socializare.
• Fenomenul a devenit un pericol real pentru societate.
• Situațiile fără precedent cer măsuri fără precedent. UE a început să ia măsuri, însă încă suntem departe de eficiența necesară. Măsurile UE vizează 3 planuri: comunicarea strategică, reglementare online și acțiunea coordonată.
• Nu suntem singuri. Suntem purtătorii de drapel noi, UE. Exemplul este acțiunea coordonată – sistemul de alertă rapidă pentru combaterea din exterior sau mecanismul de răspuns G7.
• Reprezentanța UE din România: încercăm să adaptăm acțiunile la specificul românesc – activități de combatere și de educare.
• Avem o prezență foarte solidă în media socială. Avem cel mai accesat cont dintre toate reprezentanțele diplomatice și ale instituțiilor în România, unde demontăm frecvent diverse fake news-uri.
• Dezinformarea e un fenomen dinamic și răspunsul nostru trebuie să fie la fel.
• Tema încrederii în instituții reprezintă o prioritate pe agenda noastră. 47% dintre români față de 52% media UE au încredere în instituțiile europene.
• Principalii judecători politici trebuie să ne sprijine în efortul de a ne informa corect. Nu vrem doar afirmații glorioase, doar aplauze.
• Efortul nu poate fi decât unul global. Comisia Europeană nu și-a propus să fie un minister al adevărului orwellian. Libertatea de expresie a cetățenilor e un lucru fundamental, de accea platformele sociale sunt esențiale. De aceea și aici facem pionierat, încercăm să responsabilizăm aceste companii. Dorim un conținut mai sigur. Copiii noștri sunt expuși la un conținut dramatic și noi deseori suntem expuși la produse, servicii îndoielnice.
• Actul serviciilor digitale va trebui implementat de statele naționale. Instituțiile care sunt cu lupa pe dezinformare. Ele trebuie sprijinite și consolidate.

Ora 11.44 Patrick Leusch:

• Dezinformarea este, pe de-o parte, ceva foarte simplu, dar pe de altă parte, devine o problemă foarte complexă.
• Majoritatea dezinformării apare în social media și este un efect al digitalizării.
• Dezinformarea a devenit un efect secundar al persoanelor care vor să manipuleze online, dar a devenit și o armă a indivizilor care vor să destabilizeze democrația.
• Ne înfruntăm cu dezinformarea în toate redacțiile, toți dintre noi.
• Este ușor de combătut prin intermediul investigațiilor jurnalistice, iar asta a devenit o datorie a jurnaliștilor în ziua de azi.
• Deși există dintotdeauna, în ziua de astăzi prezența dezinformării a crescut masiv.
• Ținta dezinformării este deseori vagă. De multe ori nu putem spune că anumiți indivizi sunt țintiți de dezinformare, ci o societatea întreagă.
• Din majoritatea companiilor împotriva dezinformării putem vedea că pozițiile extremiste sunt o problemă în ceea ce privește informarea corectă.

Ora 11.55 Marius Pieleanu:

• Realizarea unei cercetări pe teme mai sensibile ale societății. Am încheiat zilele trecute o cercetare cu un eșantion suficient de mare, 1.150 de persoane, pe două teme importante: narativele anti-occidentale și fake news. Informațiile nu sunt tocmai îmbucurătoare și ele se pot amplifica prin ceea ce face presa și ce se întâmplă la nivel de relaționare umană.

Citește integral SONDAJ Avangarde pentru G4Media: Peste jumătate dintre respondenți cred că vaccinurile și strategia de vaccinare anti-COVID nu au fost benefice pentru sănătate / Aproape două treimi cred că România a avut mai mult de câștigat decât de pierdut din apartenența la UE / Ce spun despre sprijinul pentru Ucraina și Moldova și propaganda rusă

Ora 12.12 Bogdan Oprea:

• Un român petrece zilnic 7 ore și jumătate pe internet. Aproape jumătate din timpul când suntem în stare de veghe îl petrecem pe Internet. Ne pregătește sistemul de educație pentru ce înseamnă pericolele, capcanele pe interne?
• În România sunt 12 milioane de conturi active pe rețelele de socializare.
• În ultimii 5 ani Meta a raportat ștergerea oficială a 2,6 miliarde de conturi false.
• Peste 30% din traficul pe internet e făcut de boți, majoritatea fiind boți răi.
• O cercetare despre alegerile prezidențiale din 2019 făcută la Universitatea București și care a nalizat primii trei candidați, care erau primii ani în statul român – am identificat postări oficiale de Facebook care au fost distribuite cu până la 40% de conturi false. Acest lucru subliniază cât de importantă educația media.
• Legile educației – ar trebui să ia în calcul educația digitalizată instituționalizată încă din primele clase. Dezbaterea publică pe legile educației nu ar trebui să ocolească deloc acest subiect.
• La școală capra cu trei iezi ne învață de mici să nu deschidem ușa oamenilor străini, esențial pentru noi la vârste fragede mai ales. Cine îi învață pe cei mici la școală să nu deschidă ușile digitale unor boți și să nu cadă în capcane?

Ora 12.20 Radu Burnete:

• Valențele dezinformării în economie: cronice și acute. Valența cronică ține de discursul că occidentul ne exploatează. E normal să fim patrioți economic, dar nu trebuie să cădem în capcana autarhismului – să plece străinii, multinaționalele din țară. Acest drum duce spre sărăcie.
• Avem foarte mulți politicieni dezinformați. Mergem la discuții și vedem politicieni care spun lucruri trăsnite. Companiile din Europa nu ne vând roșii care ne otrăvesc.
• Dacă politicienii nu sunt informați, nu vom putea să rezolvăm problemele reale.
• Valența acută a dezinformării în mediul economic: exemplu recent când ne-am trezit cu toții cu cozi la benzinării că va fi prețul de 12 lei pe litru. Ne puteam trezi într-o criză în care benzinăriile să rămână fără combustibil.
• Următoarea criză financiară va fi prima într-o lume cu rețelele de sociale de azi și cu dezinformarea de astăzi și sunt foarte îngrijorat.
• Ce e de făcut? Ar trebui să vorbim mai mult și oamenii de business ar trebui să vorbească mai mult. Singurii care pot pune stop minciunii au nevoie la rândul lor de capital social. Am multe discuții cu colegii mei din business care nu vor să vorbească mai mult, pentru că
• Zilnic sunt televiziuni care au narativul pro-Kremlin și care au primit mulți bani din partea statului. Nu cred că acest lucru se poate întâmpla decât dacă în statul român sunt oameni care îi susțin. Sper că din necunoaștere.

Ora 12.30 Dan Tăpălagă:

• Nimeni nu a spus până acum că Enel de pildă a fost vândut de stat ca să crească artificial în ăiață, dar am avut narativul „ăștia ne vând resursele”. Și un public relativ slab educat care nu a înțeles știrea o înghesuia cu forța în niște tipare pe care policienii sau dezinformarea le așază. Și aici vorbim de narativul „ăștia ne vând resursele”.
• Unul din 3 români chiar cred că la Bruxelles există un departament al insectelor ca să vadă ce specii de insecte ar putea să bage pe gâtul românilor.
• M-am întrebat de ce avem această diferență foarte mare. România a plecat prin 2015 de la o atitudine foarte etuziastă pro-europeană față de media europeană. Lucrurile s-au rupt în timpul pandemiei. Media europeană crește încrederea în UE, în timp ce în România ea se prăbuște. Și ajungem astăzi la o diferență de circa 16% foarte, foarte îngrijorătoare care nu e o fotografie, este o tendință.
• Marea întrebare este cum a ajuns România atât de diferită față de restul Europei, în condițiile în care am plecta de la o situația foarte bună. Unul dintre răspunsuri îl găsim în sondajul Avangarde, și anume vaccinul. Discursul anti-vaccin a prins foarte bine în România și pe acest fond discursul anti-UE.
• În România am avut o coaliție anti-vaccin: un partid extremist care a făcut principala temă politică, sabotarea campaniei de vaccinare de partidele aflate la guvernare sau se pregăteau, în această horă s-au prins o bună parte din media, apoi medici.
• Una dintre cauze sunt campaniile orchestrate la care participă o bună parte din societate: partide, media, unii specialiști.
• În România se adaugă multe alte teme: inflația, creșterea prețurilor la carburanți.
• Dacă avem acest tablou relativ simplu, evident întrebarea e ce se poate face. Mă întorc la responsabilitatea politicienilor, media, televiziunile de știri. Sunt mulți care ar trebui să se simtă vinovați pentru că a fost nu doar un discurs împotriva sănătății publice, ci și împotriva soeciatății democratice. Gloanțele cu care au tras ei au lăsat mai multe cadavre.
• Legea trebuie aplicată ferm. CNA nu și-a făcut treaba, a lăsat niște televiziuni de știri au fost lăsate să-și facă de cap, pentru că legea nu a fost pusă în aplicare legea.
• A doua direcție este expunerea publică a adevărului.
• Mai există votul din 4 în 4 ani. Cam atât se poate face.

12.45 Q&A – speakerii răspund la întrebări din sală și trimise de public.

Dezbaterea are scopul de a diseca principalele narative recente din zona dezinformării și fake news, mai ales cele care sunt propagate în rândul tinerilor, scopul acestora și pericolele pe care le implică, dar și modul în care au evoluat în istoria democrației românești.

Ca element cheie, dezbaterea va pun în discuție principalele narative anti-europene, modul în care au evoluat, vectorii de transmitere, soluții pentru combaterea lor.

Partener de transmisiune: VODAFONE

Partener food&drinks: Five2Go; CHIAR Răcoritoare 

Veți avea posibilitatea să participați activ la dezbatere, prin întrebări și comentarii pe care le veți putea adresa direct sau prin intermediul platformelor interactive care vor fi disponibile la eveniment.

Dezbaterea este organizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană – detalii despre proiect, AICI.

G4Media este partener în cadrul unui consorțiu al cărui lider este Freedom House Romania, parteneri: Centrul Român de Politici Europene, AMAPOLA – Progetti per la sicurezza delle persone e della comunita Asociazione (Italia), Center for the Study of Democracy (Bulgaria).

Funded by the European Union. Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or European Education and Culture Executive Agency. Neither the European Union nor the granting authority can be held responsible for them.