LIVE VIDEO Dezbatere G4Media „De la traffic jam la biciclete: cum facem orașele României mai respirabile?”

• Conf. Univ. Dr. Alexandru BOBE, Prorector Digitalizare, Universitatea „Ovidius”, Constanța
• Conf. univ. Dr. Antonio MOMOC, Decan, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București
• Mihai DRĂGAN, Purtător de cuvânt, Ministerul Mediului
• Oana NENECIU, Director Executiv, Ecopolis
• Dan TRIFU, vicepreședinte, Eco-Civica

Dezbaterea este organizată în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE”, pe scurt, Green Rights, un proiect susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană. G4Media este partener în cadrul unui consorțiu al cărui lider este Centrul Român de Politici Europene (CRPE), ceilalți parteneri fiind Amapola Progetti (Italia), Universitatea din Torino (Italia), Clean Air Action Group (Ungaria).

Cele mai importante declarații: 

• Conf. Univ. Dr. Alexandru BOBE, Prorector Digitalizare, Universitatea „Ovidius”, Constanța

Conf. univ. Dr. Antonio MOMOC, Decan, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București

• Studiile arată că printre cei mai mari poluatori sunt traficul; Pentru cetățeni ca și pentru jurnaliști decurge un interes absolut legitim de a prezenta problemele de trafic și acțiunile autorităților publici, interesul este incontestabil
• Când vorbim despre jurnalism, avem și o dezbatere, este această linie fină între scriitura de presă și activismul de mediu, unde putem trage această linie?
• Un alt lucru care merită dezbătut este faptul că, în momentul în care autoritățile publice vin cu soluții de mediu, apar conspirațiile și conspiraționismul, cel mai recent exemplu este orașul de 15 minute. Este o temă care deja se aplică în Occident, mijloace de transport alternative, soluții ecologice.
• Conspiraționismul vorbește despre transformarea în lagăre de concentrare;
• Rolul jurnaliștilor este si in acest context de watchdog, si atragem atenția asupra acestei dileme, că jurnaliștii pot aluneca în numele opiniei si libertății de exprimare fie in zona de activism, fie in extrema cealaltă. Pornind de la aceste dileme cred că putem începe dezbaterea.

Mihai DRĂGAN, Purtător de cuvânt, Ministerul Mediului

• Angajamentele europene – avem în primul rând Green Deal si pachetul Fit4 55
• Despre miturile pe acest domeniu. Legat de mașinile personale, electrificarea se întâmplă chiar astăzi.
• Tranziția de la motoare pe combustie la motoare electrice este cea mai mare transformare din istorie și sunt unii care ar face orice pentru a opri această transformare
• Creșterea continuă a mașinilor electrice derajnează pe ultra-conservatori
• Mituri despre mașinile electrice. Să presupunem că toți cei care ne urmăresc suntem „climate denials”. Chiar dacă pornim de la această premisă există un alt motiv suficient de puternic : poluarea aerului, Toate statisticile unanim vorbesc că transportul rutier este principala sursă de poluare. Tot cocktailul de poluanți nu ne face bine. Poluarea poate fi eliminată numai prin schimbarea acestei ibnfrastructuri
•  Mituri legate de baterii: auzim că mașinile electrice poluează prin producerea bateriilor și reciclarea lor. Vreau sa spun că toate studiile arată că indiferent de cum punem problema, poluarea generată până la finalul vieții este de zeci de ori mai mică decât poluarea unora clasice.
• Încărcarea: Vehiculele electrice se incarca o data, de 2 ori pe saptamana și toate studiile ne arată că încărcarea nu este un inconvenient foarte mare
• Îngrijorări legate de siguranța lor: sunt exagerate. Cazurile cu accidente nu sunt atât de multe și informațiile ne arată că nu este un fenomen acesta.

Oana NENECIU, Director Executiv, Ecopolis

• Încercăm să lucrăm la cât mai multe date privind sănătatea
• Bucureștiul are cel mai mare cost social asociat cu poluarea; 3004 euro/cap de locuitor pe an pentru că nu avem politici dedicate
• Studiu de caz: AirParis; ne-au prezentat întregul păchet, măsuri de reducere a poluării. Este un pachet de măsuri extrem de logic, în primul rând este vorba de zone de emisii reduse, o politică adoptată de capitalele europene. Inseamnă criterii de eliminare a vehiculelor poluante pe etape, taxarea vehiculelor poluante, restricționarea anumitor categorii.
• Trebuie de urgență adoptate și la nivelul Bucureștiului. In Paris sunt 3 zone. Încurajarea transposrtului public. Parisul va deveni ciclabil 100%, ei spun că în 2024. Apoi, cu „orașul de 15 minute”, pentru acces la punctele principale
• Calmarea traficului: toate străzile în jurul școlilor au 30/oră viteză , se interzice staționarea cu motorul pornit mai mult de 1 minut.
• Bucureștiul are foarte puține lucruri cu care să se laude; câteva piste pentru biciclete
• Din ce știu se pregătesc măsuri pentru zone cu emisii reduse. Dar suntem foarte înapoi, foarte în spatele orașelor europene.

Dan TRIFU, vicepreședinte, Eco-Civica

• UE spune faorte clar că nu mai putem vorbi despre mediul fără să vb și despre sănătatea populației.
• Urbanismul ar trebui să facă un echilibru.
• Acest urbanism și tot ce înseamnă sănătate urbană ar trebui să meargă mână în mână.
• Ar trebui să ajungem să gestionăm dezvoltarea economică, spațiile verzi, asta înseamnă dezvoltare durabilă
• Mobilitate urbană: dacă vedeți, toate studiile, sunt niste copy paste fara nimic, fara surse de finanțare / Exemplul șoselei de centură: de 30 si ceva de ani nu putem scoate traficul din oraș.
• Să folosim la maxim centura de cale ferată a capitalei, daca o modernizăm ar creea o mobilitate extraordinară.
• Germania: Berlinul de Est a avut aceeași probleme ca și Bucureștiul, după 6 luni au spus: creăm culoarul unic pentru transportul în comun, pe ceilalți lăsați-i în trafic.
• Vorbim de un dezastru urbanistic și un dezastru de mediu. Am încercat tot felul de poltiici să adoptăm, să diminuăm dar chiar acum în Parlament sunt 2 proiecte de lege prin care toate spațiile verzi particulare vor putea fi construite. Nu ai cum să scoți din cartier și să aduci acasă oameni pe artere neadecvate în lipsa unui culoar comun de transport public
• Magistrala 2 de metrou nu mai face față la nr de călători, facem presiuni să dăm drumul la Magistrala 4

Întrebări și răspunsuri:

• Mihai Drăgan: Parcarea Ministerului a fost transofrmată pentru mașini electrice și pentru biciclete, cât privește confortul, fiecare poate lua decizia în mod personal
• Antonio Momoc: La aspectele care țin de dezinformare: sunt puternic legate de educație, educația media așa cum sunt importante educația civică și digitală; îți poate oferi instrumente pentru protejare. Gândire critică, logică, cât mai multă pregătire în sensul utilizării instrumentelor pentru a te informa din cât mai multe surse. Din păcate educația în România vedeți cu toții cât de prioritară este așa încât speranțele mele sau optimismul meu se îndreaptă mai degrabă către zona civică;
• Odată ce înțelegem ca combaterea dezinformării este și o responsabilitate publică ne dăm seama cât de complexă este chestiunea aceasta. Atunci când vorbim despre presă, acum oricine este pe rețele sociale, vlogger, are puterea sa de influență. Cei care vor considera că problematica mediului sunt niște onvenții, sigur că vor duce în derizoriu chestiunile acestea. Există publicuri diferite pentru diferite surse de informare, însă cei pe care îi formăm ca jurnaliști au în centru interesul public. De aici trebuie să pornim.
• Sunt publicuri – publicul larg și cel tânăr vor fi receptivi la informație responsabilă și alții care vor merge în altă direcție.
• Cuvântul presei serioase și responsabile este unul care va cântări greun în măsura în care ne vom ocupa și de educația publicului
• Oana NENECIU: 
• Din ce știu nu există un studiu pana acum care să evalueze impactul mediului asupra războiului. La nvelul Bucureștiului nu s-a observat neapărat o afectare; un factor important sunt condițiile meteo.
• Dan Trifu: Noi am fost unii dintre promotorii interzicerii centralelor de apartament. Am făcut și scrisori către Comisia Europeană privind aceste cartiere de blocuri, să trecem la centrale pentru cvartale. Sunt sute de mii de asftel de centrale pentru care nu se pot monitoriza emisiile.
• Oana Neneciu: clar, promovarea transportului în comun ar avea beneficii mai mari. Cu siguranță ar avea un impact mult mai mare.
• Mihai Drăgan: ecotichetul pentru un atovehicul electric – 45.000 lei, plus una pentru casarea autovbehiculului vechi, în total circa 11.000 de euro. ne place să ne lăudăm că datorită acestui program a început să crească vânzările de mașini electrice în ultimii ani

Context:

Susținerea cetățenilor europeni pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și reducerea la minimum a efectelor acestora este în creștere, în timp ce Uniunea a pus pe masă cel mai ambițios plan pentru a obține neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.
Sprijinul cetățenilor este crucial pentru a implementa țintele anilor 2030 și 2050, dar depinde semnificativ de la un stat membru la altul.
Țările estice se confruntă cu numeroase provocări, grupurile subreprezentate rămân dezangajate din discuțiile publice sau acțiunile civice, în timp ce implicarea femeilor, a tinerilor, a minorităților, sau a celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor în probleme de mediu este în continuare limitată. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a pus și mai multă presiune asupra ambițiilor climatice ale Uniunii Europene.
Proiectul „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE”, pe scurt, Green Rights vizează trei state membre (România, Italia și Ungaria) în care nivelul de conștientizare al cetățenilor și participarea în probleme de mediu sunt sub media europeană, și în care inovațiile în domeniul protejării mediului sunt limitate.
Aceste țări sunt puternic afectate de poluare și evenimente climatice serioase. Proiectul vizează rezidenți din zone urbane, ținând cont de faptul că orașele sunt responsabile pentru mai mult de 2 treimi din emisiile de gaze cu efect de seră (trend ascendent) și trebuie să înfrunte provocări similare.
Prin proiect, organizațiile partenere mapează provocările climatice și ambițiile unor comunități urbane în cele trei țări, implicăm administrația publică și alți actori relevanți la nivel local (ONG-uri, grupuri civice, etc.) în dezbateri, creștem nivelul de conștientizare al cetățenilor și implicarea și impactul lor în luarea deciziilor publice la nivel local.

Mai multe detalii, aici.

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.