LIVE VIDEO „Războiul Dezinformării: Conflictul Israel-Hamas și Impactul său în Regiunea Mării Negre”, eveniment organizat de G4Media, pe 25 februarie

G4Media organizează conferința regională privind dezinformarea legată de conflicte – cu focus pe războiul Israel-Hamas.

Evenimentul se axează pe narativele dezinformării legate de conflictul Israel-Hamas, conexiunile acestora cu alte conflicte – în special războiul din Ucraina – și implicațiile lor mai largi. Experți din România, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, dar și din alte țări din regiunea Mării Negre, alături de oficiali guvernamentali, cercetători și academicieni, vor analiza evoluția acestor narative în ultimul an și modul în care acestea s-au răspândit pe rețelele sociale și în mediul online.

În cadrul conferinței, vor fi prezentate în exclusivitate rezultatele unor sondaje de opinie publică privind percepțiile din România și Bulgaria, legate de conflictul Israel-Hamas oferind perspective unice asupra modului în care aceste narative influențează discursul regional.

VIDEO LIVE – ora 10.33

Principalele declarații: 

PANEL I: Dezinformarea și războiul – Regiunea Mării Negre în bătălia narativelor Israel-Hamas – amenințări, impact, percepții publice

• Cristian Pantazi, Redactor-șef, G4Media – Introducere în proiect & rezultate exclusive ale sondajului de opinie privind conflictul Israel-Hamas
• Bianca Toma, Director de programe, Centrul Român pentru Politici Europene – Narative manipulate: Conflictul Israel-Hamas și ecourile sale în regiune
• Gloria Trifonova, analist, Democracy Shield Taskforce, Center for the Study of Democracy – Dezinformarea Israel-Hamas și percepția sa publică în Bulgaria
• Elizaveta Polyakova, analist, Democracy Shield Taskforce, Center for the Study of Democracy – Cum a folosit Kremlinul războiul Israel-Hamas drept armă în spațiul informațional din Ucraina
• Vitalie Călugăreanu, Jurnalist DW, Republica Moldova – Rețelele de dezinformare din Moldova și rolul lor în amplificarea narativelor legate de război
• Guga Chomakhidze, Research & Management Consultant – Disinformation impact in Georgia (online)

Perspective din relatările de la fața locului:

• Adelin Petrișor, jurnalist TVR
• Cristina Cileacu, corespondent Digi24

11:00 – 11:15 | Coffee Break

11:15 – 12:30 | PANEL II: Combaterea amenințărilor dezinformării legate de război – implicații și acțiuni

Moderator: Cristian Pantazi, G4Media

• E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel (online)
• Csaba Asztalos, Președinte, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – Impactul dezinformării asupra coeziunii sociale și grupurilor minoritare
• Colonel Daniel Nistor, Director pentru relația cu mass-media, Ministerul Apărării Naționale – “Combaterea dezinformării la nivel instituțional”
• Adina Marincea, cercetător, Institutul Elie Wiesel
• Raluca Moldovan, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai (online) 
• Marian Voicu, fondator, Veridica.ro – Rolul mass-media în combaterea fake news-ului și propagandei legate de război

„Așa cum am făcut și în cazul narațiunilor europene, ne-am uitat la ce s-a întâmplat cu propagarea discursului pe o anumită temă. Suntem în proximitatea unui război convențional și foarte important este să vedem cum narațiunile legate de acest conflict se leagă de alte acțiuni.

Ne-am uitat la dezinformările identifcate de mass-media și fact-cheking. Acest sistem care grupează teorii ale conspirației s-a grupat și crește.

30% din conținutul care se leagă de teorii ale conspirației s-a regăsit în blog-uri. S-a încercat să se genereze neîncredere în măsurile luate la nivel internațional.

Teoriile conspirației au explodat în ultimul an. Surpriza a fost să vedem că sentimentul publicului devine extrem de polarizat în perioada alegerilor prezidențiale din România”,  a declarat Bianca Toma, director de programe, Centrul Român pentru Politici Europene – Narative manipulate: Conflictul Israel-Hamas și ecourile sale în regiune.

„Am văzut teorii globale ale conspirației și ele au vizat, evident, și conflictul Israel-Hamas. Teoriile conspirației au vizat răpiri de copii de către Israel sau invers, răpiri de copii de către Hamas.

Putin a fost văzut ca cineva care încearcă să aducă pacea în Orientul Mijlociu.

În Bulgaria se folosește o metodă de dezinformare pornind de la un site de bază, care se multiplică apoi în zeci sau sute de alte siteuri, care propagă o idee sau o informație falsă.

Canalul Telegram răspândește propaganda pro-Kremlin și a capitalizat mereu efectele negative ale conflictului Israel-Hamas.

În campaniile de dezinformare se încearcă să se acrediteze ideea că Occidentul încearcă să creeze o hegemonie mondială.

Conflictul Israel-Hamas este dominat de propaganda pro-Kremlin”, a declarat Gloria Trifonova, analist, Democracy Shield Taskforce, Center for the Study of Democracy – Dezinformarea Israel-Hamas și percepția sa publică în Bulgaria.

„Dacă luăm ca exemplul războiul din Ucraina, se încearcă prin dezinformarea promovată de canalul Telegram să se îmbunătățească percepția populației din regiunile ocupate față de Rusia și față de campaniile militare ulterioare.

Se încearcă să se acrediteze ideea prin aceste campanii ca Ucraina să fie de acord să cedeze teritorii pentru încheierea războiului.

De asemenea, se încearcă să se inducă ideea că Ucraina a fost abandonată de Occident și că este doar o marionetă în mâna Vestului și se confruntă cu o înfrângere iminentă în război, iar Rusia este singura capabilă să aducă pacea în acest conflict.

Propaganda spune că Ucraina și-a trădat partenerii internaționali și s-a aliat cu Hamas în războiul împotriva Israelului, iar soldații ucraineni antrenează militanți Hamas.

Ucraina a demonstrat că unitatea este esențială pentru a rezista Rusiei și campaniilor ei de dezinformare”, a declarat Elizaveta Polyakova, analist, Democracy Shield Taskforce, Center for the Study of Democracy – Cum a folosit Kremlinul războiul Israel-Hamas drept armă în spațiul informațional din Ucraina.

„De 33 de ani, Republica Moldova este ținta atacurilor ale Rusiei. În timp ce România construia poduri de flori, Rusia ne-a mai cucerit o dată din punct de vedere mediatic.

Noi încercăm să construim o presă independentă. Avem în sfârșit o guvernare pro-europeană și încearcă să facă asta și pe piața media. Au fost închise 15 televiuni care propagau propaganda Kremlinului.

Efectul a fost că propaganda a migrat în mediul online.

În primele luni ale războiului Israel-Hamas s-a recurs la narațiuni foarte sensibile, cum ar fi că Israelul a ucis copii din Fâșia Gaza.

Ulterior, narațiunile au mers spre o conexiune cu războiul din Ucraina printr-o dezinformare că ucrainenii ar vinde arme Hamasului.

În 2016, la alegerile din Moldova, canalele de propagandă rusească au încercat să acrediteze ideea că dacă Maia Sandu va câștiga alegerile, în țară vor veni 30.000 de sirieni.

Sunt și actori interni care au încercat să exploteze tragedie din Fâșia Gaza. Este vorba de Ilan Șor și Igor Dodon, care au încercat să exploateze încercarea Moldovei de a repatria moldovenii din Israel în primele zile ale conflictului cu Hamas”, a declarat Vitalie Călugăreanu, Jurnalist DW, Republica Moldova – Rețelele de dezinformare din Moldova și rolul lor în amplificarea narativelor legate de război.

„Când Hamas a atacat Israelul, am transmis în primele zile și apoi am revenit în țară și am luat o altă echipă.

Am ajuns să fie subiectul unei știri false ale unor boți din Turcia. Pentru o zi și jumătate nu a mai fost războiul din Ucraina sau Israel, eram „aia” de la Digi.

Nu m-a speriat reacția internetului, deși veneau pe bandă amenințări cu moartea. ce m-a deranjat și speriat a fost reacția jurnaliștilor români., Când vezi colegi de breaslă care fac miștouri, atunci devine de-a dreptul șocant.

Colegul meu mi-a spus „măcar pe tine te mai știe lumea, dar ce s-a întâmplat dacă mă întindeam pe burtă?”

Nu mai avem jurnaliși specializați și asta amplifică munca boților”, a declarat Cristina Cileacu, corespondent Digi24.

„Am fost șocat să aflu că administrația Biden a trimis 50 de milioane de prezervative pentru Gaza, dar cea din Africa. Musk a spus „ne pare rău, dar mai și greșim”.

Dezinformarea a înflorit și pentru că niciun jurnalist internațional nu a intrat în Gaza, Asta a convenit Israelului, dar și Hamas.

Au fost oameni executați când era roșu la semafor și nu au știut ce li se întâmplă.

Fostul ambasador al Israelului mi-a spus la un interviu că nu am fost lăsați în Fâșia Gaza pentru siguranța noastră. Nu am știut că un fost ambasador poate face stand up comedy.

Sunt jurnaliști israelieni care au apăsat butonul pentru a detona case din Liban, pentru că de acolo s-ar fi tras în Israelul.

Nu poți afla adevărul când nu lași oamenii mai buni sau mai proști să transmită ce se întâmplă acolo.

Toate aceste discuții sunt inutile dacă nu lăsăm jurnaliștii să își facă treaba.

Când nimeni nu ajunge în Gaza, vedem că nu știm mare lucru despre ce se întâmplă acolo.

Cred că jurnalistul are încă utilitate socială tocmai pentru că poate transmite adevărul de la fața locului”, a declarat Adelin Petrișor, jurnalist TVR.

„Este foarte important să combatem dezinformarea în oricare dintre formele ei, Georgia ar trebui să colaboreze mai des cu partenerii europeni pentru combaterea natativelor false propagate de către Rusia.

E nevoie ca publicul să afle cine răspândește aceste dezinformări”,  a declarat Guga Chomakhidze, Research & Management Consultant – Disinformation impact in Georgia.

„Combaterea dezinformării necesită timp și resurse. Am creat o platformă de combatere a știrilor false, Inforadar.

Este important să reținem că dacă nu spunem noi povestea, o va spune altcineva și e posibil să avem de suferit.

Un utilizator de Facebook petrece cam 13 ore pe lună pe Facebook.

Este important să oferim o alternativă, care să oferi știri corecte, curate.

Inforadar este o platformă de combatere a dezinformării pe zona militară, în ceea ce privește înzestrarea militară, pensiile militare, războiul din Ucraina.

Combaterea dezinformării trebuie să fie mereu proactive, nu reactivă, adică să răspundem la dezinformare.

Dacă oamenii pot înțelege mai ușor raționamentul unei știri false, se pot apoi informa din mai multe surse credibile.

Trebuie să ne gândim și la o prioritizare a efortului. Resursele sunt limitate și trebuie să fim echilibrați în ceea ce alegem să răspundem.

Nuanța emoțională este foarte importantă. Frica și furia sunt catalizatori importanți.

Este important să ne verificăm și propriile opinii.

Trebuie să înțelegem că dezinformarea este despre crearea de emoții și este un fenomen care se manifestă în multe domenii și trebuie să o abordăm ca parte a unui proces integrat. Este important să îmbunătățim permanent comunicarea instituțională.

Trebuie să mutăm procesul de comunicare și analiza din zona reactivă în cea proactivă.

Combaterea dezinformării este mai mult despre mindset decât despre proceduri”, a declarat colonelul Daniel Nistor, Director pentru relația cu mass-media, Ministerul Apărării Naționale – “Combaterea dezinformării la nivel instituțional”.

„Institutul Elie Wiesel a primit statutul de notificator de încredere în baza expertizei noastre.

Ce putem să constatăm este că sunt foarte multe probleme, în sensul că se ajunge la un ping-pong pentru a convinge platformele că conținutul lor este ilegal sau problematic.

Ajungi să constați că este o pierdere de timp pe anumite probleme.

Meta sunt mult mai deschiși la această problemă, comparativ cu platformele X și TikTok.

Este important să se pună presiune pe aceste platforme pentru a respecta regulamentul de utilizare digitală.

E nevoie și de o acțiune concertată și a instituțiilor pe această zonă, dar și a instituțiilor europene, în consultare cu diferiți experți din societatea civilă.

Sunt doar doi-trei notificatori de încredere în România și nu pot face față valului de dezinformări din mediul online.

Trebuie să se facă educație media în parteneriat cu canalele publice de mass-media.

Miza DSA este aceea de a face ca acel conținutul ilegal să fie considerat așa și în online. În ultimii ani este o ignorare a manifestărilor antisemite, a propagărilor la ură. Când nu există sancțiuni în online, nu vom vedea schimbări”, a declarat Adina Marincea, cercetător, Institutul Elie Wiesel.

„Narativul Hamas pare că a câștigat războiul dezinformării.

Constat o simpatie crescândă a tinerei generații față de narativul Hamas.

Problema pe care am constat-o este că studenții nu au răbdare sau disponibilitate să caute multiple surse de informare.

Aceste narative induc o perspectivă despre evenimente care relativizează crimele de război și crimele împotriva umanității, de exemplu.

Cunoașterea istoriei este precară și bombardați fiind cu informații din surse dubioase, tânăra generație este înclinată să dea crezare unor astfel de narative.

Cu dedicație, cu răbdare, cu insistență se poate lucra cu ei.

Cei care se angajează în discuții sau acțiuni antisemite nu au văzut în viața lor un evreu și nu știu ce înseamnă iudaismul sau cultura evreiască”, a declarat Raluca Moldovan, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai.

„Institutul Reuters a publicat rezultatele anul trecut. În România este cea mai mică încredere în presă, de la 40% la doar 27%.

În acest ritm, presa va ajunge irelevantă în câțiva ani. Românii au mai mare încredere în influenceri decât în presă.

32% dintre bulgari au ca principală sursă de informare TikTok-ul.

65% dintre români cred că sursa pandemiei este oculta mondială.

Fiecare segment de public trebuie abordat diferit.

Pe Facebook, când am promovat o știre cu 10-15 lei, a funcționat.

România are cei mai mulți patroni de presă care au fost, sunt și vor fi la pușcărie.

Avem o lege care interzice apologia și simbolurile legionare, dar nu s-a întâmplat nimic.

CNA-ul este puțin paralizat din cauza algoritmului politic. Dă sancțiuni unor televiziuni care câștigă foarte bine din dezinformare.

Cum definești dezinformarea, astfel încât să sancționezi acest derapaj? Statele europene nu au reușit să rezolve această problemă”, a declarat Marian Voicu, fondator, Veridica.ro – Rolul mass-media în combaterea fake news-ului și propagandei legate de război.

„Proiectul de lege vorbește de autorități competente care pot notifica mass-media pentru eliminarea conținutului ilegal.

Provocarea pe această lege este că nu nominalizează în mod expres autoritățile relevante. La o primă privire avem cel puțin 10 autorități relevante și care pot interveni în astfel de cazuri.

La conținutul ilegal în online trebuie să reacționezi în 24 de ore de la publicarea informației.

E vorba de voință și echilibru.

Libertatea de exprimare nu este absolută, nici măcare în online.

Când s-a stabilit în 2013 că postările pe Facebook sunt publice, au fost instituții care au folosit acest lucru în mod abuziv”, a declarat Csaba Asztalos, Președinte, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – Impactul dezinformării asupra coeziunii sociale și grupurilor minoritare.

CONTEXT

Această conferință face parte din proiectul DISINFO4BLACKSEA („Investigarea impactului dezinformării care vizează războiul Israel-Hamas în regiunea Mării Negre”), finanțat de European Media and Information Fund și implementat de G4Media, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Center for the Study of Democracy (Bulgaria) și Veridica.ro.

Prin acest proiect, ne-am concentrat pe: cartografierea rețelelor de dezinformare – identificarea actorilor, surselor și mecanismelor din spatele fake news-ului legat de război în regiunea Mării Negre; monitorizarea evoluției narativelor – analizarea schimbărilor tematice ale dezinformării folosind cercetare, forensic digital, și monitorizare a rețelelor sociale; evaluarea percepției publice & a impactului – studierea modului în care dezinformarea influențează publicul din România, Bulgaria, Moldova, Georgia și Ucraina; investigarea influenței externe – analizarea modului în care Rusia, China, Iran și alți actori statali / non-statali amplifică narativele divizive la granițele UE; reacția politică & media – propunerea de soluții concrete pentru contracararea campaniilor de dezinformare.

—–

Material publicat în cadrul proiectului „Investigarea impactului dezinformării care vizează războiul Israel-Hamas în regiunea Mării Negre”, finanțat de Fondul European pentru Media și Informație (EMIF).

Unica responsabilitate pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informație (EMIF) revine autorului și nu reflectă în mod necesar pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, Fundația Calouste Gulbenkian și Institutul Universitar European.

The sole responsibility for any content supported by the European Media and Information Fund lies with the author(s) and it may not necessarily reflect the positions of the EMIF and the Fund Partners, the Calouste Gulbenkian Foundation and the European University Institute.