VIDEO Rezoluția pe tema Revoluției din 1989 din România a fost dezbătută în plenul Parlamentului European

Rezoluția pe tema Revoluției din 1989 din România a fost dezbătută luni în Parlamentul European, iar joi va fi votată, conform programului oficial al Legislativului comunitar.

Citește aici propunerea de rezolutie despre Revolutia Romana

Adina Vălean (PPE): Le mulțumesc celor care au sprijinit includerea temei pe ordinea de zi. Aștept cu interes votul pe marginea rezoluției și cred că românii care lucrează pentru Europa, ca mine și ca mulți alții, duc mai departe speranțele românilor care au ieșit atunci în stradă pentru o Românie mai bună și pentru o Europă mai bună.

Iuliu Winkler (PPE): Revoluția a izbucnit la Timișoara după ce maghiari români s-au adunat în fața casei pastorului Tokes. Solidaritatea umană nu a mai fost atât de puternică ca atunci. Solicităm să fie trași la răspundere cei care au pe conștiința lor morții de la Revoluție.

Eugen Tomac (PPE): România s-a rupt atunci definitiv de o perioadă dură în care sute de mii de oameni au murit în închisorile comuniste. Eroii nu  mor niociodată și vă mulțumesc pentru acest moment important pentru poporul meu.

Maria Grapini (S&D): Fac o plecăciune în fața celor care s-au sacrificat sau au ieșit în stradă cu piepturile goale și cred că aveți datoria, dragi colegi europeani să respectați poporul român pentru că este proeuropean.

Carmen Avram (S&D):

Nu e nimic mai periculos și mai umilitor pentru o ființă umană decât dictatura. Și uneori diferența dintre democrație și dictatură e de o fracțiune de secundă când taci în loc să vorbești.

Și dictatura a fost susținută de cei care au tăcut și s-au complăcut.

Astăzi, o formă de dictatură e atunci când constați că nu mai poți să-ți afirmi opțiunea politică fără să fii pus la zid.

Dan Motreanu (PPE):

A fost prima Revoluție televizată și milioane de oameni au văzut foarte clar violențele. Nu a fost o trăire doar a românilor, ci și a europenilor, care și-au arătat și în acele momente solidaritatea și au așteptat, la fel ca românii, să afle adevărul.

An de an poporul român așteaptă să afle adevărul și vinovații să fie judecați. Există o temere că această așteptare va continua încă pe atât, dacă nimeni nu va impulsiona justiția și până atunci vor dispărea fizic și autorii și victimele.

România are nevoie de adevăr. România nu se poate vindeca până nu sunt cunoscuți în totalitate adevărul.

De data aceasta nu vrem să fie prea târziu.

Kinga Gal (PPE):

Laszlo Tokes a protestat încercând să protejeze familia sa și familiile de enoriași. A fost o luptă pentru libertate a românilor și maghiarilor deopotrivă. Revoluția de la Timișoara a doborât comunismul.

Este de nepermis că actele de violență de atunci nu au fost încă judecate.

Spiritul Revoluției române este o valoare comună a noastră a tuturor. Să păstrăm această valoare și să o protejăm.

Marius Botoș (Renew):

Recunoștința nu este de ajuns. Trebuie să cerem adevărul. Este momentul ca statul român să trateze cu celeritate acest capitol.

Trebuie să știm cine sunt principalii vinovați pentru măcelul din 1989.

Dragoș Benea (S&D):

Jertfa de sânge cere dreaptă judecată. Eroii Revoluției au deschis calea democrației și statului de drept în România. Cei responsabili trebuie să răspundă. Niciodată nu e prea târziu pentru acest deziderat.

Siegfried Mureșan (PPE):

Trebuie astăzi să ne gândim mai mult decât oricând la cei 1.142 de români care și-au pierdut viața în zilele Revoluției Române.

În timp ce, în alte țări europene, regimul comunist a putut fi înlăturat pe cale pașnică, la noi, în România, acest lucru a necesitat sacrificiul vieții a 1.142 de persoane, mulți dintre aceștia fiind tineri.

Aceștia au luptat pentru democrație, pentru libertate, pentru libertate de exprimare și, astăzi, trebuie să ne gândim la ei.

De-a lungul ultimilor 30 de ani, mereu românii au continuat această luptă. Au luptat pentru valori europene și pentru câștigarea locului României în Uniunea Europeană și, doamnă președintă, consider că noi, toți cei 751 de membri ai Parlamentului European din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, avem datoria să apărăm valorile pentru care românii și-au pierdut viața în decembrie 1989: democrație, libertate, libertate de exprimare, dreptate și să facem toate eforturile pentru continuarea procesului de integrare europeană și pentru conviețuirea pașnică a tuturor națiunilor în interiorul Uniunii Europene.

Nicola Procaccini (ECR):

A fost o jertfă de sânge. Cei persecutați azi de regimul chinezi se lovesc de dezinteresul lumii. Sunt visători la fel ca cei de la Timișoara sau București din 1989.

Reinhard Butikofer (Verzi):

Pentru cei care s-au jertfit și pentru familiile lor nu putem avea decât o plecăciune și respect.

Ceea ce împărtășim că avem atâtea exemple de oameni curajoși în multe țări ale Uniunii și au plătit de multe ori cu viața.

Mai puțin consens avem pentru o practică din PE care cere rezoluții despre istoria europeană și dorința de a stabili adevărul despre istorie. Nu este sarcina unui Parlament ca prin majoritate să decidă care e adevărul despre fapte istorice.

Dacian Cioloș (Renew):

Acum 30 de ani la Timișoara se aprindea scânteia revoluției române. (…) În Timișoara s-au tras primele focuri de armă. Oamenii aceia știau că își riscă viața și totuși au ieșit în stradă, au avut curajul să denunțe regimul.

Astăzi omagiem curajul acestor oameni. Curajul a făcut posibilă revenirea României pe harta Europei democratice. În acele zile, mulți oameni obișnuiți au ajuns eroi.

Anul trecut, când numele eroilor au fost arborate pe gardul Palatul regal, un copil de la revoluție a scris „te iubesc tată”. Acei copii și restul au dreptul să afle adevărul despre ce s-a întâmplat.

Cristian Terheș (S&D):

Revoluția a pus capăt unui regim dictatorial odios și criminal.

Miile de jertfe umane din dec 1989 se adaugă sutelor de mii de români au luptat de la instaurarea comunismului pentru apărarea drepturilor omului. Mii au fost omorâți la frontiere, când au încercat să scape din marea închisoare care era România.

Biserica Catolică a fost scoasă în afara legii, iar mulți preoți catolici, ortodocși și de alte confesiuni au ajuns în închisorile comuniste.

Traian Băsescu (PPE):

Sstăzi sărbătorim 30 de ani de la momentul la care Timișoara a răbufnit într-un incident aparent banal, pe 16 dec 1989. Pe 17 dec, regimul criminal al lui ceaușescu trăgea în populație prin Armata poporului. Revoluția s-a extins în toate orașele, milioane de români au fost în stradă.

Brutalitatea regimului s-a metarializat în peste 1000 de români uciși, peste 300 răniți.

Dorința românilor de a reveni într-o Europă a valorilor, acolo de unde au fost smulși de tancurile sovietice a fost mai mare decât teama de represiune.

Astăzi, sunt în NATO, în Europa, acolo unde le este locul.

UE nu e numai despre pace în Europa, este și despre interdicția dictaturilor pe teritoriul UE.

Poziția Comisiei Europene este prezentată de Adina Vălean:

Pe 16 decembrie 1989 Revoluția Română a început la Timișoara. Acesta a fost primul pas spre reîntoarcerea României și a românilor în Europa, după decenii de divizare impusă.

Peste o mie de oameni au plătit prețul vieții.

Românii au luptat pentru libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație, care constituie fundamentul Europei noastre.

Violența cu care regimul comunist a încercat să reprime aspirațiile românilor par astăzi la ani lumină.

Aveam 21 ani, eram în ultimul an de facultate, acele zile vor rămâne pentru totdeauna în memoria mea și a poporului român. Am trăit apoi tranziția care a culminat cu aderarea la UE.

Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu va mai cunoaște regimuri totalitare, penurie și izolare.

Monitorizăm în continuare situația statului de drept, dar România are totuși multe resurse, țara are multe avantaje, tehnologia informațiilor.

În România, sprijinul pro european e la un nivel record – peste 72%. Această susținerea este și participarea mai mare decât media europeană la alegerile europene.

 

Luni seara, în plenul de la Strasbourg a avut loc dezbaterea intitulată „Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989”, în cadrul căreia va fi prezentată o declarație a Comisiei Europene.

Marți și miercuri vor putea fi depuse amendamente, iar joi va fi votată rezoluția în plenul Parlamentului European.

Grupul popularilor europeni din Parlamentul European a susținut introducerea unei rezoluții pe ordinea de zi a plenului Parlamentului European care va avea loc săptămâna viitoare la Strasbourg pe tema Revoluției din 89 care a dus la căderea comunismului. Inițiativa aparține europarlamentarilor Rareș Bogdan (PNL) și Traian Băsescu (PPE). Bogdan a declarat pentru G4Media.ro că demersurile au început marți, propunerea de rezoluție primind deja acordul comisiei pentru afaceri juridice (JURI), din Parlamentul European, precum și a grupului PPE.

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii grupurilor politice, a acceptat, miercuri după amiază, solicitarea grupului PPE de a propune spre dezbatere și adoptare o rezoluție în plenul PE o rezoluție privind Revoluția din 1989.

”A fost cea mai sângeroasă revoluție din Estul Europei. Au fost 1165 de victime, peste 3200 de răniți. În plenul PE au mai fost comemorate Revoluția de Catifea din Cehia, doar Germania a mai cerut rezoluție pentru a comemora căderea zidului Berlinului. Noi dorim adoptarea unei rezoluții în PE prin care să se recunoască faptul că revoluția din România a fost cea mai sângeroasă formă de Revoluție din Europa. Marea bătălie este să solicităm ca, după 30 de ani, să știm cine au fost vinovații pentru baia de sânge de la București, Timișoara sau Cluj”, a declarat Bogdan pentru G4Media.ro.

Sursa foto: Parlamentul European