Localnicii din satul Crihalma (Brașov) vor ca dansul Fecioreasca fetelor să intre în patrimoniul UNESCO / ”În timpul Primului Război Mondial, femeile, ca să-și umple timpul, au început să imite jocul fecioresc al bărbaților”

Mai mult de un secol de existență are Fecioreasca fetelor din Crihalma, un joc unic în țară, dar care se află în repertoriul multor formații artistice profesioniste. Este doar unul dintre motivele pentru care localnicii își doresc ca dansul să intre în patrimoniul imaterial cultural național și chiar patrimoniul UNESCO, anunță Agenția de presă Rador.

Recent, în Făgăraș, a fost lansat un volum care detaliază obiceiul secular autentic. O carte cae a putut fi publicată după ce locuitorii din sat au strâns cu toții bani.

„Jocul Fecioreasca fetelor din Crihalma se joacă de mai bine de 100 de ani. Din toate informațiile pe care le-am cules și știm din sat, s-a născut în jurul Primului Război Mondial, înainte de 1916 – nu avem date exacte, dar știm că se joacă de atunci -, în perioada în care din sat, 195 de bărbați au fost duși în armată și satul a rămas pustiu, iar femeile, adunându-se la șezători – pentru că ăsta era obiceiul satelor, iarna să se adune în șezători – , femeile cu fetele, ca să-și umple timpul, au început să imite jocul fecioresc al bărbaților. Așa s-a născut Fecioreasca fetelor. Au figurile lor femeiești și în ziua de astăzi se joacă jocul autentic Fecioreasca fetelor din Crihalma”, a precizat Diana Nicușan, fiică a satului Crihalma.

În prezent, jocul este păstrat de aproximativ 25 de fete și femei ale satului, care îl prezintă la orice eveniment sunt solicitate. Cea mai tânără are 14 ani, cea mai în vârstă, Eugenia Fuciu, are 72 și ea este cea care îndrumă în prezent pașii tinerelor care duc mai departe faima jocului, executat obligatoriu în port popular. Iar distinctiv la acest port este măcăul, o găteală a capului.

„Doamna profesor Eugenia Fuciu coordonează acest joc de peste 42 de ani și în tot acest timp a reușit să adune în continuare și să aibă fete care se joace Fecioreasca fetelor. În cartea pe care am reușit să o facem împreună cu oameni de specialitate: profesor coregraf Vasile Stoia, de la Sibiu, și Viorel Nistor, de la Arad, la finalul cărții sunt menționate 167 de femei și fete care, de-a lungul timpului, au jucat Fecioreasca, pe număr de casă, pe generații. Sunt chiar patru generații care au jucat Fecioreasca într-o curte”, a adăugat Diana Nicușan.

Crihalma este un sat în comuna Comăna, în care mai trăiesc astăzi aproximativ 700 de persoane ce țin încă la tradiții.