Lockdown scurt sau colaps medical. Urgența zero e salvarea vieților

Sistemul sanitar crapă, guvernul și președintele Iohannis sunt într-o cursă contra cronometru pentru a opri un colaps previzibil, cu mii de morți de Covid pe lună. Impunerea de restricții similare cu cele din primăvară, așa-numitul lockdown, nu este un tabu, așa cum repetă periodic președintele și premierul. În balanța sensibilă dintre economie, politică și decese, umanitatea trebuie să prevaleze.

Orban și Iohannis trebuie să ia rapid o decizie dureroasă, dar corectă. Altfel, sistemul sanitar va ajunge la limita operării, iar economia se va prăbuși mai accelerat decât în cazul unui lockdown.

Suntem la peste 6.000 de cazuri zilnice, iar proiecția arată că borna de 10.000 va fi atinsă rapid. Atenție, statistica neagră nu acoperă toate cazurile, după cum spun specialiștii, iar testarea minimală în județele ”verzi” indică o auto-amăgire păguboasă, după cum a arătat colega mea, Ioana Câmpean, într-o analiză G4Media.ro.

Secțiile de Terapie Intensivă sunt deja suprasolicitate, sistemul sanitar e aproape de saturație. La asta adăugăm miile de pacienți cu afecțiuni cronice care nu se pot trata acum, după cum arată un raport al Observatorului Român de Sănătate. Doar la Institutul Fundeni numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții cu cancer s-a redus în medie cu o treime în această perioadă. Asta se traduce prin alte decese cauzate de surpasolicitarea sistemului.

În paralel cu situația critică din sistemul sanitar, vedem decizii politice și administrative absurde, comportamente personale deviante și law enforcement lax. Sibiul și alte orașe se pregătesc de târgul de Crăciun, masca de protecție e în continuare facultativă la exterior în multe județe, autobuzele de navetă și transport în comun sunt pline de oameni înghesuiți ori fără măști, fără ca autoritățile să le controleze.

E clar că guvernul și președintele nu vor să introducă un lockdown – fie el ușor sau dur – din motive economice și politice.

Economic, o lună de lockdown dur, ca în primăvară, va costa bugetul sume importante, va duce la apariția a mii de șomeri, va afecta dur și alte sectoare decât horeca și industria de evenimente. Un lockdown soft, precum cel din Franța sau Germania, va avea un impact mai scăzut. Dar cu cât e amânată decizia inevitabilă de impunere a restricțiilor de circulație, cu atât costul unui lockdown va crește, pentru că durata lui va fi mai mare.

Argumentul politic e și el valid pe jumătate. PNL și președintele Iohannis susțin că, fără un parlament valid, ales pe 6 decembrie, nu vor putea să ia deciziile necesare în plină pandemie, dublată de criza economică. Corect până la un punct. Dar cele două provocări-cheie din economie, bugetul și eventuala amânare a majorării pensiilor cu 40% (care așteaptă la CCR o decizie pe 25 noiembrie) pot fi rezolvate și cu actualul Parlament, pentru a liniști piețele financiare și agențiile de rating. Guvernul PNL și-a trecut în acest an bugetul prin asumarea răspunderii și poate repeta mișcarea, iar amânarea pensiilor o poate face prin ordonanță de urgență.

În plus, impunerea rapidă a lockdown-ului pentru un interval cuprins între două și patru săptămâni nu face imposibilă organizarea alegerilor parlamentare pe 6 decembrie. Sigur că toată campania electorală va fi dată peste cap, dar și acum cea mai mare parte a campaniei e desfășurată online. Iar dacă, totuși, logistic va deveni un coșmar, alegerile pot fi amânate pentru perioada post-lockdown. Am arătat mai sus că, fie și în prezența unui Parlament care nu poate vota legi organice, activitatea politică se poate desfășura.

Atenție, și PSD cere amânarea alegerilor pe motiv de sănătate publică. E însă o imensă ipocrizie din partea partidului ai cărui lideri au arătat tot anul că nu le pasă de sănătatea oamenilor, că își bat joc de reguli, că refuză purtarea măștii în public, că primesc pe liste coronasceptici, negaționiști și antivacciniști. Motivul real pentru care PSD vrea amânarea alegerilor e să mai câștige niște procente ca urmare a erodării PNL la guvernare.

Înapoi la lock-down. El este este inevitabil. E o chestiune de timp până când va fi impus de la nivel central, având în vedere că descentralizarea deciziilor se dovedește falimentară. Gradul de severitate a restricțiilor poate fi jucat de guvern, dar câteva restricții trebuie impuse clar:

– obligativitatea purtării măștii de protecție la interior și exterior în toată țara;
– interzicerea târgurilor de Crăciun și a evenimentelor publice, indiferent de numărul de participanți;
– interzicerea circulației între județe, cu excepția persoanelor care merg la muncă, la spital sau la școală;
– control drastic la restaurante, baruri, cluburi și ridicarea licenței de funcționare pentru cei care încalcă regulile;
– munca de acasă pentru cea mai mare parte a administrației locale și centrale

O atenție majoră trebuie acordată școlilor: măsura închiderii lor în București și alte județe pare tot mai contra-productivă. Peste tot în Europa școlile rămân deschise pentru că efectele închiderii lor asupra copiilor, familiilor și procesului de educație sunt profund nocive. Pierderile din această perioadă, mai ales în cazul regiunilor mai sărace, sunt ireversibile. O generație pierdută se arată la orizont. Oricât de contraintuitiv ar suna, chiar și în plin lockdown, măsura închiderii școlilor ar trebui regândită.

Variantele de lucru sunt multe, aici trebuie să își spună poziția experții. Dar timpul presează. Fiecare zi aduce aproape o sută de decese. Ne apropiem de momentul în care doctorii din toată țara vor juca rolul nedorit de Dumnezei care decid cine trăiește și cine moare. Creșterea rapidă a curbei de infectări trebuie stopată. Singura soluție pentru a câștiga timp înainte de a avea un vaccin e lockdown-ul. Până la finalul ei, această pandemie va însemna o permanentă alternanță între restricții și relaxări. Calea de mijloc nu există – ne-au demonstrat-o Franța și Germania, țări cu un grad mai mare de urbanizare și sofisticare economică, în care lock-down-ul costă mult mai mult.

Repet: știu perfect consecințele restricțiilor asupra mediului economic, asupra antreprenorilor, asupra angajaților. E dureros, dramatic chiar. Dar un lock-down decis rapid acum, pentru două sau trei săptămâni, poate salva mii de vieți și ne poate permite un Crăciun mai aproape de normalitate. Altfel, probabil că restricțiile vor fi luate chiar în perioada sărbătorilor de iarnă, când însă va fi imposibil să ții oamenii în casă.