Lockdown sau restricții mai ușoare? Care sunt soluțiile optime pentru a opri pandemia? Europarlamentari și oficiali români discută despre impactul pandemiei asupra sistemului românesc de sănătate și modificările structurale în politicile europene – conferință organizată de G4Media.ro

Europarlamentari, oficiali și experți de top au discutat joi, într-o conferință organizată de G4Media.ro, despre impactul pandemiei asupra sistemului sanitar românesc, dar și despre modificările de substanță ale politicilor europene produse de criza pandemică.

Conferința a fost organizată într-un proiect co-finanțat de Parlamentul European.

Înregistrarea video a conferinței:

Cele mai importante declarații ale invitaților:

Nicu Ștefănuță (europarlamentar):

• România pierde războiul comunicațional în acestă pandemie. Sistemul de sănătate a fost puternic zdruncinat. Dar trebuie să vedem și oportunitățile, pe lângă impactul negativ al pandemiei
• Sunt responsabil al PE și pentru lupta împotriva cancerului, care ne va lovi în continuare, pentru că multe cazuri de cancer au trecut nedisgnosticat la timp, și mă aștept la un impact major pe termen lung
• Oportunitățile create la acest moment la nivelul UE. În primul rând, ideea de rezervă strategică. Apoi ajutorul medical de urgență.
• Lipsa educației sanitare în școli face ca mulți români să fie reticenți față de știință și medicină
• Dezinformările erodează securitatea națională, sper ca instituțiile de forță să își facă datoria să să vadă sursa acestor dezinformări

Cristian Bușoi (europarlamentar):

• Dincolo de criza de sănătate, există un impact al pandemiei și asupra altor patologii. Mulți bolnavi nu au putut fi diagnosticați la timp în multe state membre UE
• Vizitele la medic au scăzut până la 85%, a fost o scădere a spitalizării. Pe bună dreptate s-a luat în România decizia de a interna doar urgențele medicale pentru a lăsa spațiu de manevră pacienților cu coronavirus. Deseori însă e dificil să-ți dai seama care sunt urgențele medicale absolute
• Rata de mortalitate în toată UE a crescut peste numărul de decese provocate direct de pandemie
• E nevoie de acțiune concertată la nivel european, de aceea programul european pentru sănătate a crescut de 7 ori în această perioadă pandemică
• În viitorul program Horizon Europe este o mobilziare mult mai mare, aproape 6,5 miliarde de euro, pentru cercetarea la nivel european
• E o întreagă discuție dacă restricțiile totale de tip lockdown trebuie impuse și persoanelor vaccinate. Cred că persoanelor care nu au Certificatul Verde trebuie să li se impună anumite restricții. Poate să există o mică întrerupere – un mic concediu. Ar trebui ca toți cei vulnerabili să se ferească de orice infectare
• E foarte greu să facem un lockdown total, cred că măsurile anunțate de președinte sunt cele indicate. Aceste măsuri și o anumită autocenzură a unor instituții media ar fi indicată

Andrei Baciu (secretar de stat în Ministerul Sănătății):

• A crescut semnificativ numărul celor care se vaccinează în ultima perioadă, sperăm să crească. De ce? Pentru că există o proporție importantă a populației care a amânat decizia de vaccinare în timpul verii, când lipsea pericolul iminent
• Iminența pericolului determină oamenii să se vaccineze. Haideți să ne vacinăm cât de repede se poate!
• Numărul celor care s-au vaccinat în spitalele publice s-a dublat în ultima lună. De asemenea, a crescut vaccinarea prin intermediul medicilor de familie cu peste 30% în ultima lună
• E esențial să gestionăm aceste zile, dar la fel de important să pregătim ce se întâmplă peste câteva săptămâni
• Partea de tratamente este cea mai delicată în acest moment, am cerut sprijin de la celelalte state membre prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE
• Fondurile UE creează condiții excepționale pentru sistemele de sănătate ale statelor membre, pentru a reduce decalajele față de restul statelor UE
• Sper să nu rămânem în ultima parte a clasamentului cu vaccinarea.
• Toate măsurile anunțate de președinte vor fi detaliate și explicate în zilele imediat următoare. Complianța și implementabilitate măsurilor sunt foarte importante. Există deja o vastă experință de un an și jumătate privind măsurile care sunt ușor acceptate de populație. Vor eixsta câteva zile penru a comunica bine aceste măsuri. Impactul va fi evaluat de la o zi la alta, există deja câteva mișestones de etapă, putem evalua la câteva zile cum evoluează. Dacă sunt insuficiente, se pot suplimenta sau se poate crește nivelul de rigurozitate

Ioana Bianchi, director afaceri externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM):

• Trebuie să ne uităm nu doar la ce face Europa pentru noi, ci și la ce putem face noi pentru Europa
• Există noi politici și strategii la nivel european pentru care nu suntem, din păcate pregătiți. Una dintre ele e noua agenție europeană HERA, ce va deveni operațională din 2022. E necesar să avem un reprezentant al României în board și în comitetul de experți. E necesar să avem dialogul între industrie și autorități în România, deocamdată nu am primit o invitație la dialog din partea autorităților
• O politică publică nu se poate face în absența unor sisteme transparente de date
• Colaborarea între industrie și autoritățile europene e certă, dar în România e loc de îmbunătățit
• E necesar ca România să își desemneze la HERA oameni competenți, bine pregătiți. În România, ARPIM, care reprezintă 27 din companiile multinaționale de medicamente inovatoare, a colaborator cu autoritățile, a sprijinit cu bani și medicamente eforturile anti-pandemie. Disfuncționalitățile în aprovizionare, accesul dificil la medicamente s-au acutizat
• Vorbim de strategii europene, dar nu știm cu cine să interacționăm la Ministerul Sănătății sau alte ministere. E necesar ca și România să se uite nu doar la mecanismele de penalizare, ci și la cele de stimulare

Alexandru Rafila (președinte al Societății de Microbiologie din România):

• Legat de măsuri: chiar astăzi am discutat cu domnul președinte în timpul consultărilor. Vaccinarea este extrem de importantă, dar, din păcate, vaccinarea nu rezolvă în acest moment situația critică de la acest moment. Efectele vaccinării apar peste câteva săptămâni, ca să nu mai discutăm de numărul celor care se vaccinează. Impactul vaccinării va fi pentru viitoarele valuri pandemice.
• Există două tipuri de ezitări: cea legată de întreruperea unor ezitări și cât este de acceptabilă în rândul populației.
• Am reușit să omorâm vaccinarea și măsurile de protecție din două motive. În primul rând – mesaje transmise de persoane necredibile. În al doilea rând – nu am știut cum să o facem adaptat pentru fiecare categorie de populație
• Mulți dintre concetățeni, mai ales persoane vârstnice, sunt în mediul rural, și nu se poate rezolva situația lor nici pe net, nici la telefon. Dacă lipsește informarea corectă legată de măsuri, populația nu internalizează acest tip de comunicare. Nu vom avea succes cu măsurile dacă nu le consideră utile și vor genera un anumit tip de frondă
• Sincer nu știu cum vom trece peste această perioadă. Dacă închid școala și țin mall-ul deschis, nu am făcut nimic, pentru că mut niște copii din școală, unde sunt condiții standardizate, cu un alt tip de comportament mai neglijent
• Trebuie să urmprim rata fatalității. Mi-e teamă că rata va crește pentru că oamenii nu vor mai putea fi tratați. Imaginile de la Matei Balș arată cât de aaglomerat este, nu mai există posibilitatea reală de a trata oamenii
• Mă tem că sistemul sanitar se va colmata și nu știu ce vom face la acel moment.
• Viteza de reacție treuie să crească rapid
• Susțin o lege care să respecte Regulamentul European legat de Certificatul Verde. Dacă îl folosești ca pe un băț cu care să sperii sau să ameninți, nu va avea efect

Vlad Mixich (expert independent numit de Parlamentul European în Comitetul de Conducere al Agenției Europene pentru Siguranță și Sănătate la locul de muncă):

• Temerea împărtășită de foarte mulți e că sistemul sanitar va colmata, el deja e aproape de colaps. Nu există nici un sistem sanitar european care să poată face față unui aflux de pacienți atât de mare, mai ales pentru o boală precum Covid
• Cât de pregătit, rapid și flexibil e sistemul spitalicesc din România? Vă pot relata câteva chestiuni actuale din spitale județene. De pilăd, pentru că multe clădiri sunt vechi, spațiile sunt o problemă majoră – sunt prea mici și e dificil să organizeze circuite speciale pentru pacienți și angajați. Majoritatea spitalelor au saloane cu 4-6-8 paturi. Cum poate fi sterilizat complet un salon cu 6 paturi, e extrem de greu.
• Există spitale de boli infecțioase unde sterilizarea instrumentelor mici se face manual, azi, în timp de vorbim. De ce? Nu pentru că nu există bani pentru cumpărat aparatele, ci pentru că nu e spațiu pentru acel aparat.
• În ce privește personalul medical, e o problemă cu infectarea lor. Problema e banală: există spitale județene mari unde pentru 60 de asistente există un singur duș
• Condițiile igienice pentru pacienții covid: există multe spitale cu o toaletă la peste 30 de pacienți. E imposibil să asiguri niște circuite, fluxuri normale
• Personalul medical a fost flexibil, s-a adaptat la situația nobișnuită: au început să folosească toalete mobile
• Colmatarea serviciilor de urgență este o problemă enormă, fluxul de urgențe obișnuite rămâne același. Sunt convins că există deja un astfel de blocaj.
• Nu e un secret că rețeaua electrică a spitalelor e subdimensionată. Necesarul de oxigen este dublu față de normal
• După ce trecem de această perioadă, e important ca următoarea generație să nu mai spună că nu avem infrastructură medicală, spații etc, să încercăm să reconstruim sistemul medical
• România are acum ocazia să atragă fonduri europene fără precedent pentru sistemul sanitar

Raul Pătrașcu (manager, Spitalul Județean Timișoara)

• Noi, în vestul țării, am reușit să ne coalizăm și să colaborăm. Am lăsat deoparte orgoliile profesionale, a apărut o solidaritate fără precedent. Este o obișnuință să lucărm în echipe multidisciplinare
• Problemele sunt sistemice în sistemul sanitar, un sistem care nu doar că a stagnat, ci a și involuat. Pandemia ne-a arătat că nu poți opri o epidemie doar cu ajutorul spitalelor, acolo doar tratăm oamenii
• De doi ani vedem drame uriașe, de aceea le cerem oamenilor să se vaccineze
• Am încercat să aprovizionez cu materiale de protecție încă din decembrie 2019, când am văzut primele reportaje despre acest virus, dar a fost extrem de dificil din cauza bugetului
• A trebuit să fim foarte creativi ca să creăm noi circuite pentru angajați și pacienți. Am folosit rigips, de exemplu – foarte ieftin și bun izolator, ca să creăm noi spații, circuite verzi, roșii și galbene
• Am reușit să păstrăm o colaborare foarte bună cu autoritățile locale, județene sau naționale. Nu ați văzut cozi de ambulanțe la noi, de exemplu
• Noi am încercat să vedem această criză ca o oportunitate. Am reușit să atragem o sumă mare de bani din fonduri europene. Am implementat soluții de telemedicină pentru bolnavii de diabet. Nu am

 

AGENDĂ DEZBATERE LIVE – „Impactul pandemiei asupra sistemului românesc de sănătate și modificări structurale în politicile europene”. Un eveniment organizat de G4Media.ro, în parteneriat cu ARPIM. Acțiune co-finanțată  de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication)

joi, 21 octombrie 2021, în intervalul orar 15.00 – 17.30

LIVE pe G4Media.ro – website și Facebook

Temele dezbaterii:

• Cum a evoluat gradul de reziliență a sistemului sanitar românesc de la debutul pandemiei?
• Cum au evoluat politicile sanitare în România în ultimii doi ani?
• Ce factori au impact asupra campaniilor de vaccinare la adulți și copii în România?
• Cum se schimbă politicile comunitare în domeniul sănătății?
• Care sunt prioritățile Parlamentului European în domeniul sănătății?

Moderator: Cristian PANTAZI, redactor-șef G4Media.ro

15:05 – 15:20 Cristian BUȘOI, europarlamentar, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European

15:20 – 15:35 Nicu ȘTEFĂNUȚĂ, europarlamentar, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European

15:35 – 16:50 Andrei BACIU, secretar de stat, Ministerul Sănătății

15:50 – 16:05 Ioana BIANCHI, director afaceri externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – partener al evenimentului

16:05 – 16:20 Alexandru RAFILA, președinte al Societății de Microbiologie din România

16:20 – 16:35 Vlad MIXICH, expert independent numit de Parlamentul European în Comitetul de Conducere al Agenției Europene pentru Siguranță și Sănătate la locul de muncă

16:35 – 16:50 Dr. Raul PĂTRAȘCU, manager, Spitalul Județean Timișoara

16:50 – 17:20 Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții prin comentarii LIVE / Concluzii și pași de urmat

***********************************

Pandemia de coronavirus a provocat o criză sanitară de proporții în toată Uniunea Europeană. Răspunsul național, la nivelul fiecărui stat membru, a fost de această dată dublat de un răspuns la nivel comunitar. Uniunea Europeană a preluat un rol integrator, iar Parlamentul European a militat constant pentru crearea unor mecanisme comunitare suplimentare.

Debutul pandemiei a dezvăluit în România, ca în multe alte state membre, probleme în aprovizionarea cu materiale, echipamente și medicamente, dar situația s-a reglat ulterior – și cu ajutorul UE.

În ceea ce privește campania de vaccinare, România s-a confruntat cu o situație paradoxală: după un start susținut, campania a rămas în urma altor state, iar cantități mari de vaccinuri au fost vândute sau donate.

Vom dezbate, așadar, ce lecții am învățat din acest an și jumătate de pandemie, care sunt mecanismele și politicile adoptate cu scopul de a crește reziliența sistemului medical și cum utilizează România asistența UE și cooperarea cu celelalte state membre.

***********************************

Sectiunea dedicată proiectului pe G4Media.ro – Parlamentul UE https://www.g4media.ro/parlamentul-ue

G4Media.ro și Edupedu.ro implementează în cursul acestui an proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” finanțat de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication).

Proiectul se concentrează pe trei sectoare principale în care se așteaptă ca acțiunile Parlamentului European să ofere ajutor, îndrumare și soluții pentru cetățeni, companii și instituții puternic afectate de pandemie: economia, sistemul medical și educația. În timp ce România are probleme sistemice în toate aceste trei sectoare, pandemia provoacă mai multe daune și este evidentă nevoia de soluții și reforme. Acesta este motivul pentru care este crucial să abordăm aceste trei fenomene în proiectul nostru.