Locuitorii Deltei vor dezvoltarea pescaturismului

Pescarii din Delta Dunării vor dezvoltarea pescaturismului, activitate economică ce le-ar permite să obţină venituri suplimentare din practicarea meseriei tradiţionale, şi susţin că au diplome obţinute în pescaturism în urma unor schimburi de experienţă realizate în state europene, acte pe care nu le folosesc, transmite Agerpres.

Vicepreşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Cătălin Balaban, a declarat, pentru Agerpres, că în urmă cu câţiva ani, printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană, mai mulţi pescari din Deltă au fost în Italia, Spania şi Suedia, unde au văzut ce înseamnă pescaturismul pentru locuitorii zonelor înconjurate de ape.

„Pescarii care au fost în Italia au luat şi diplome în activitatea de pescaturism. Această activitate dă plus valoare pescuitului tradiţional şi este firesc şi pentru natură să iei ambarcaţiunea cu un motor mic, să mergi cu turistul să vadă uneltele de pescuit, cum se capturează peştele, iar peştele proaspăt să fie luat acasă şi să fie gătit împreună cu turiştii”, a menţionat Balaban.

Pescaturismul a fost lansat în România, în anul 2014, de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, iar vicepreşedintele acesteia, Teodor Frolu, a afirmat că această activitate va avea o bază de dezvoltare după realizarea traseelor ecologice în Deltă şi a celor culturale.

„Odată cu aceste trasee, pescaturismul are pe ce să se aşeze. Adică, intră într-un ecosistem mult mai bine dezvoltat al turismului lent”, a precizat Teodor Frolu.

El a amintit că traseele destinate bărcilor „prietenoase” cu mediul şi cele care îi vor lăsa pe vizitatori în muzeele amenajate de localnici sau autorităţi au rolul de a prelungi vacanţele în Deltă şi de a sprijini economia locală.

„Problema turismului actual este că majoritatea turiştilor vin pentru o zi, maxim două. Acest gen de turism este păgubos şi pentru mediu, fiindcă se merge cu viteză, şi pentru turist, fiindcă nu vede mare lucru din Deltă, dar mai ales pentru economia locală. Ca să ai un turism de minim trei, patru zile, trebuie să ai ce să-i oferi, în fiecare zi să aibă o altă experienţă. Poţi să ai trasee de barcă de 10 zile, iar turiştii să se oprească la puncte de gastronomie locală, la muzee din sate, la puncte de pescaturism”, a mai spus reprezentantul asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23.

Fără o legislaţie specifică, pescaturismul se practică în Deltă, dar condiţiile pentru localnici sunt dificile.

„Duc şi eu o persoană, două sau trei. Dacă nu e peşte, să-mi scot măcar benzina. Dar cei care au cumpărat pensiuni la noi în sat şi vin din capătul celălalt al ţării şi-au cumpărat şi bărci pentru turişti. Eu unul nu mai am şanse de turism. Tot portul e plin de bărcile pensiunilor”, a afirmat Nicuşor Paimschi, pescar din satul Sfântu Gheorghe.

Localnicul a mai spus că în momentul de faţă veniturile pescarilor depind de cherhanale.

„Pe timp de vară, crapul a costat 18 lei, pe kilogram. Luna trecută, a scăzut la 16 lei. Dacă preţurile ar fi scăzut şi la magazine, ar fi fost în regulă, dar aşa ajungem în groapă şi nu avem ce să facem”, a mai spus Paimschi.

Încă din anul 2014, autorităţile au susţinut declarativ punerea în practică a conceptului de pescaturism, dar pescarii susţin că acum legislaţia nu le permite să ia în barca lor turişti atunci când merg la pescuit.

Pescaturismul este promovat la nivel european pentru reducerea presiunii asupra resursei naturale şi presupune ca pescarul să le ofere vizitatorilor o experienţă reală a activităţii tradiţionale.

Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 a anunţat recent că a obţinut fonduri pentru reabilitarea a şapte case tradiţionale din Deltă în vederea punerii în practică a unui traseu cultural şi că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene deţine fonduri pentru reabilitarea a încă 24 de case tradiţionale din Deltă.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a declarat că luna aceasta au început discuţiile cu operatorii turistici pentru amenajarea unor trasee de ecoturism în rezervaţie.

sursa: Agerpres