Londra anului 2019 aminteşte de Atena anului 2015

Ultimele evoluţii din Regatul Unit trezesc la Bruxelles amintiri din vara anului 2015, când rămânerea Greciei în Zona Euro atârna de un fir de păr, se arată într-o analză publiicată de portalul Kathimerini, preluată de Rador. Aşa cum nici atunci nu cunoşteau intenţiile guvernului grec, nici acum oficialii europeni încă nu sunt siguri dacă noul premier britanic blufează sau îşi doreşte cu adevărat un acord de retragere din Uniunea Europeană.

Şi deşi ne despart mai puţin de două luni de încheierea oficială a negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din UE, Boris Johnson, care şi-a pierdut majoritatea în parlamentul britanic, a urcat îngrijorarea la Bruxelles la cota de alertă întrucât scenariul unui Brexit haotic la data de 31 octombrie este tot mai aproape de realitate.

În plus, cu toate că negociatorul britanic David Frost este într-un continuu du-te-vino între capitala belgiană şi Londra, iar discuţiile cu Uniunea Europeană sunt permanente, acestea sunt descrise de către unii demnitari europeni mai degrabă drept o „pierdere de timp”. Acest punct de vedere nu este împărtăşit de Boris Johnson care insistă că discuţiile cu Uniunea pentru un acord revizuit „au înregistrat un progres semnificativ”. Cosmetizarea realităţii le-a amintit multora de guvernul grec din 2015 care declara că se afla aproape de un acord cu partenerii europeni, deşi în realitate era la ani lumină.

Revenirea cu picioarele pe pământ se produce însă aproape zilnic în ultimele zile întrucât purtătorul de cuvânt al Comisiei informează jurnaliştii acreditaţi că „nu există nimic nou dinspre Londra”. Uniunea Europeană este pregătită pentru un acord de retragere a Marii Britanii, dar în acelaşi timp continuă pregătirile pentru o ieşire haotică, fără mijlocirea vreunui acord: acesta este mesajul pe care Comisia Europeană îl transmite în mod constant. „Există multe evoluţii politice la Londra în acest moment, dar poziţia noastră este constantă. Suntem dispuşi să lucrăm constructiv împreună cu Boris Johnson şi să examinăm orice propunere cu care ar veni, dacă este compatibilă cu acordul de retragere”, repetă Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Pentru Comisie, tactica de negociere urmată este cunoscută şi a fost testată în cadrul negocierilor din 2015 cu guvernul grec de atunci. Orice s-ar întâmpla, oficialii europeni nu vor pleca de la masa negocierilor, cum nu au plecat nici de la discuţiile cu oficialii greci, când şi aceştia veneau şi plecau luni de-a rândul fără propuneri. Şi asta pentru că tactica a fost şi rămâne că Uniunea Europeană nu pleacă niciodată de la negocierile cu un stat-membru, chiar dacă în esenţă nu are loc nicio negociere. Nu trebuie să se vadă în niciun fel că Europa a fost cea care a întors spatele unei ţări şi a fost cea care a scos totul din priză.

În cazul de faţă, oficialii europeni nici nu au prea multe de făcut în afară de a aştepta cu răbdare o propunere diferită din partea Londrei. Urmăresc turbulenţele politice din Marea Britanie şi nu sunt siguri dacă guvernul britanic aşteaptă să treacă timpul pentru a ajunge la sfârşitul lunii octombrie, care este termenul stabilit de Uniune pentru un acord, sau dacă vrea cu adevărat să ajungă la un compromis. La Bruxelles se apreciază că nici în echipa premierului britanic nu este clar ce se vrea.

Graniţa irlandeză

Principalul impediment rămâne graniţa cu Irlanda pentru că partea britanică nu a prezentat până în acest moment nicio soluţie alternativă astfel încât să nu se creeze o „graniţă dură” între Marea Britanie şi Irlanda, ceea ce ar pune în pericol acordul de pace în dosarul irlandez. În acelaşi timp, Boris Johnson a fost clar. Numai dacă se anulează „graniţa dură” va exista un acord. Bruxelles-ul, pe de altă parte, pare să-şi fi îndulcit poziţia, spunând că este deschis să înlocuiască backstop-ul – care ar menţine Marea Britanie aliniată cu vămile şi regulile comerciale europene – cu altceva. Acest altceva însă nu a fost găsit încă. Şeful Consiliului European, Donald Tusk, sublinia că Regatul Unit trebuie să prezinte „idei care sunt funcţionale, realiste şi acceptate de toate statele-membre, inclusiv Irlanda”. Cu alte cuvinte, găsiţi ceea ce timp de doi ani nu aţi reuşit să inventaţi şi atunci vom discuta.

Chiar şi în cea mai optimistă variantă, însă, este sigur că Boris Johnson nu va putea scoate ţara din UE printr-un acord la care să fi reuşit să ajungă cu Bruxelles-ul până la data de 31 octombrie. Deoarece chiar şi dacă (un uriaş „dacă”, având în vedere datele actuale) ar reuşi să obţină un acord la summitul din 17 octombrie, procedura de validare a acordului de către toate statele membre şi de către Parlamentul European necesită timp. Toate acestea sunt, desigur, scenarii complet ipotetice pentru moment, mai ales că nimeni nu ştie dacă Johnson va mai fi premier nu numai până la 31 octombrie, ci chiar şi până săptămâna viitoare. Pentru că el însuşi declară că preferă „să fie găsit mort într-un şanţ” decât să discute o a treia prelungire a Brexit-ului, aşa cum îl obligă decizia parlamentului şi dat fiind că opoziţia nu-i face voia de a consimţi la organizarea de alegeri anticipate, soluţia demisiei se întrevede din ce în ce mai probabilă. Până la clarificarea, într-un fel sau altul, a enigmei politice britanice, Bruxelles-ul are o marjă importantă pentru negocieri serioase.

Traducerea: Carolina Ciulu