Ludovic Orban şi amenințarea cu ruperea PNL, un şah dat lui Iohannis pentru nominalizarea ca premier? Scurtă istorie a scindărilor la liberali

Deşi congresul privind alegerile interne din PNL s-a încheiat în data de 25 septembrie, lupta pentru putere în interiorul partidului este departe de a se fi sfârşit.

Ludovic Orban, flancat de o mare parte din parlamentarii PNL, încearcă să forţeze o revenire în prim-planul jocurilor de putere din partid.

Astfel, imediat după demiterea guvernului Cîţu în Parlament prin moţiune de cenzură, 41 de parlamentari liberali au semnat o scrisoare publică prin care cer nominalizarea lui Orban ca premier şi refacerea coaliţiei de guvernare alături de USR şi UDMR.

Duminică seara, într-o emisiune la Realitatea Plus, Ludovic Orban a anunţat că este gata să rupă Partidul Naţional Liberal: „Când sunt convins ca PNL-ul a devenit o carcasă care nu mai are legătură cu partidul istoric, sunt gata să creez o construcție politică care să continue trecutul Partidului Național Liberal”.

I. Context

Orban a pierdut şefia Partidului Naţional Liberal la Congresul din data de 25 septembrie în favoarea contacandidatului său, actualul premier Florin Cîţu, la finalul unei campanii interne care s-a desfăşurat pe parcursul a cinci luni de zile.

Evenimentul la care a participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost unul extrem de tensionat, atmosfera fiind una de stadion pe toată durata discursurilor, scorul final fiind de 1.898 voturi pentru Ludovic Orban faţă de 2.878 de voturi pentru Florin Cîţu.

Cu patru zile înainte de data congresului, 70 de liberali, între care 51 de parlamentari, 13 primari și viceprimari de municipii, 2 europarlamentari, 2 președinți de Consiliu Judeţean, au făcut o declaraţie politică prin care și-au exprimat susţinerea pentru Ludovic Orban ca preşedinte al PNL, precum şi pentru ocuparea din nou a funcţiei de premier.

II. Istoria scindărilor PNL

În scenariul în care ameninţarea lansată de către Ludovic Orban s-ar materializa, liberalii nu s-ar afla în faţa primei rupturi, PNL fiind un campion al sciziunilor care au început imediat după anul 1990.

• Prima ruptură în rândul liberalilor a avut loc la data de 23 iulie 1990, când s-a creat Partidul Național Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT), din comitetul de inițiativă făcând parte Horia Rusu, Călin Popescu-Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Dinu Patriciu etc.
• În aprilie aprilie 1992 s-a produs a doua scindare a partidului în urma deciziei conducerii PNL de a părăsi CDR, noua grupare a fost denumită Partidul Național Liberal-Convenția Democratică (PNL-CD) şi a fost condusă de Niculae Cerveni.
• După ce la 17 decembrie 1993, Delegaţia Permanentă a PNL l-a exclus pe Radu Câmpeanu din partid, aripa Câmpeanu a convocat un Congres extraordinar, la 5-6 februarie 1994, în cadrul căruia fostul lider liberal a fost desemnat preşedinte al aripii disidente din PNL. Apare astfel PNL Câmpeanu
• Tot în anul 1993 apare Partidul Liberal 1993 (PL’93) format prin fuziunea dintre Partidului Național Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT) cu gruparea Partidul Național Liberal-Convenția Democrată (PNL-CD).
• În octombrie 2006, un grup de liberali condus de foștii președinți Theodor Stolojan și Valeriu Stoica, cunoscuți de presă ca apropiați ai președintelui Traian Băsescu și susținători ai apropierii de Partidul Democrat, au lansat așa-numita „Platformă Liberală”, optând să înființeze o altă formațiune politică – Partidul Liberal Democrat.
• În februarie 2014, pe fondul ruperii Uniunii Social Liberale, Călin Popescu Tăriceanu şi-a anunţat demisia din PNL. Tăriceanu declarase, înaintea Delegaţiei Permanente a liberalilor, care a decis ieşirea PNL din USL, că PNL nu ar trebui să se grăbească cu decizia ruperii USL. Tăriceanu a înfiinţat Partidul Reformator Liberal. La 19 iunie 2015 prin fuziunea dintre Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator a apărut Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE).

III. Ce urmăreşte Ludovic Orban prin ameninţarea cu ruperea partidului

Declaraţiile ameninţătoare au fost făcute de Ludovic Orban chiar cu o seară înainte ca acesta să se întâlnească cu susţinătorii şi fidelii săi din partid. În acest context, este foarte probabil ca Ludovic Orban să fi urmărit să îi ţină „calzi” pe cei care îl susţin şi să evite eventuale dezertări către tabăra „câştigătoare”.

De asemenea, pe fondul numeroaselor epurări pe care tabăra premierului Cîţu a început deja să le opereze în interiorul partidului, Orban a aruncat „bomba” ruperii PNL în încercarea de a-şi proteja şi salva oamenii de eventualele demiteri din funcţii.

O altă ipoteză care ar putea fi luată în calcul este cea a unui şantaj făcut de Ludovic Orban la Klaus Iohannis cu scopul de a preîntâmpina o eventuală „dosariadă” care s-ar putea declanşa la adresa acestuia, cu scopul de a-l reduce la tăcere.

Nu în ultimul rând, scrisoarea publică prin care cei 41 de parlamentari ai PNL, care se află în tabăra Orban, solicită nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier şi refacerea coaliţiei de guvernare alături de USR şi UDMR, indică faptul că ameninţarea cu ruperea partidului poate fi şi un şah prin care fostul lider al PNL încearcă să-l determine pe Iohannis să-i încredinţeze mandatul de premier.

IV. Ce şanse ar avea un nou PNL

Prin ruperea PNL şi formarea unei noi formaţiuni politice, Ludovic Orban ar intra, alături de Mircea Geoană, Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, în galeria liderilor politici care au încercat să se menţină în viaţa politică după ce au pierdut puterea şi influenţa asupra partidelor pe care le-au condus.

Şansele apariţiei pe scena politică a unui nou partid (liberal), condus de către Ludovic Orban, depind în mare măsură de mişcările politice pe care le va face Klaus Iohannis în privinţa guvernării şi a PNL.

În scenariul în care Iohannis va renunţa la Florin Cîţu şi va aduce în fruntea guvernului un premier capabil să refacă imaginea guvernului şi să stopeze trendul descrescător pe care liberalii îl înregistrează în sondajele de opinie, şansele lui Orban de a genera o breşă serioasă în rândul electoratului liberal şi să formeze un partid care să obţină minim 5% scad în mod simţitor.

Însă, în contextul în care Klaus Iohannis va face tot ce este posibil pentru ca Florin Cîţu să fie desemnat din nou premier, după ce a fost demis astăzi de către Parlament cu 281 de voturi (cel mai mare număr de voturi din istoria moţiunilor de cenzură), Orban va avea un culoar destul de larg pentru a recupera electoratul care este dezamăgit de noua conducere a PNL şi, în special, de prestaţia lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.

Citește și

SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliție cu USR și UDMR