Lumea literară din Turcia, afectată de o mişcare #MeToo

Lumea literară din Turcia este zdruncinată de acuzaţii de agresiune şi de hărţuire sexuală, vizând scriitori cunoscuţi, denunţaţi de presupusele lor victime, într-o ţară în care mentalitatea patriarhală rămâne puternică, potrivit AFP, preluată de News.ro.

Această campanie a luat o turnură dramatică şi a stârnit un interes crescut în mass-media de la sinuciderea pe 10 decembrie a unui scriitor după divulgarea de mesaje obscene pe care acesta le-ar fi trimis unor femei mai tinere.

Lansată prin mesaje anonime pe reţelele de socializare, mişcarea a luat amploare rapid, adunând personalităţi şi încurajând femeile să nu mai tacă pentru a denunţa scriitori care se credeau protejaţi de celebritate.

Totul a început pe 7 decembrie printr-un mesaj pe Twitter.

O internaută cu pseudonimul „Leyla Salinger” a distribuit un videoclip cu romancierul Hasan Ali Toptaş, supranumit „Kafka turc” în cercurile literare, însoţit de comentariul „câţi dintre noi aşteaptă ca acest om să fie denunţat?”

Ca urmare a mesajului, douăzeci de femei l-au acuzat pe Toptas de hărţuire, provocând un val de mărturii care-i vizează pe alţi scriitori.

Unul dintre autorii implicaţi, Ibrahim Colak, s-a sinucis la Ankara la vârsta de 51 de ani după ce a publicat pe Twitter un text în care îşi exprimă regretul şi cere iertare familiei sale.

Potrivit mass-media locale, el ar fi trimis mesaje obscene către Leyla, cea care a lansat mişcarea.

„Nu eram pregătit pentru un astfel de sfârşit. Am vrut să fiu un om bun dar am eşuat”, a scris Colak, adăugând că nu-şi „mai putea privi soţia, copiii şi prietenii în ochi”.

Contul de Twitter „Leyla” a dispărut.

Scriitoarea Pelin Buzluk a povestit propria istorie de hărţuire cu Toptaş în ziarul Hürriyet. „Am o amintire teribilă legată de acest subiect”, a mărturisit ea, amintind cum a trebuit să se încuie în baia apartamentului lui Toptas când a încercat să o agreseze sexual în 2011. „Atunci, de ce te-ai îmbrăcat cu rochia asta?”, a întrebat-o Toptas când ea i-a refuzat avansurile, insinuând că ea merita ce i se întâmplă, a povestit Buzluk.

În loc de dezbatere, Toptaş şi-a agravat cazul cu un comunicat în care şi-a prezentat scuze tuturor celor pe care le-a rănit prin „comportamentele sale inconştiente”, pe care le-a atribuit unei mentalităţi „patriarhale”, refuzând să-şi asume responsabilitatea.

„Acestea nu sunt scuze de la cineva care regretă faptele sale”, a comentat scriitoarea Buzluk.

Toptaş a negat mai târziu versiunea ei. „Nimic de acest fel nu s-a întâmplat”, a declarat el cotidianului Milliyet. Dar ziarul a publicat în aceeaşi zi mărturiile altor cinci femei care l-au acuzat de hărţuire sexuală.

În faţa acestor acuzaţii, editura Everest a anunţat că pune capăt colaborării cu Toptas şi alte instituţii i-au retras premii care îi fuseseră decernate.

Hashtagul #Tacizesusma („Nu rămâne tăcută în faţa hărţuirii”) a fost printre cele mai populare în Turcia în această campanie.

O altă scriitoare, Asli Tohumcu, care a afirmat că a fost încurajată de Pelin Buzluk, l-a acuzat public pe omul de litere Bora Abdo că a hărţuit-o.

Ca urmare a acestei acuzaţii, casa de editură Iletisim a rupt legătura cu Abdo, care neagă învinuirile.

În acest context, un cont de email uykularinkacsin@gmail.com, care se traduce prin „să nu mai ai somn”, a fost creat la iniţiativa militantelor pentru a încuraja femeile victime ale hărţuirii să-şi spună poveştile.

Denunţări similare au vizat lumea literară turcă în trecutul recent dar au trecut neobservate.

Astfel, un articol consacrat acestui subiect de scriitoarea Nazli Karabiyikoglu, publicat în 2018 fără să stârnească reacţii, a fost mult distribuit în aceste ultime săptămâni pe reţelele de socializare.

Sursa: News.ro

Foto: Pixabay