Lumea subterană a Apusenilor. Traseul peșterilor și avenelor unde putem fugi într-un weekend fierbinte: Scărișoara – Gârda Seacă

Peșterile Munților Apuseni pot reprezenta o revelație pentru orice pasionat al drumețiilor de vară. O minivacanță sau un weekend prelungit pot reprezena o ocazie pentru a fugi de arșița verii și a descoperi ”Țara de sub Pământ”, cum mai e denumită rețeaua uimitoare de peșteri care se întinde sub acești munți.

Este cea mai importantă zonă carstică a României, formată acum 145 de milioane de ani.

Reprezentanții Parcului Natural Apuseni au realizat un documentar legat de această lume subterană care cuprinde aproape 1.500 de peșteri și avene distribuite în trei unități majore de cast.

O parte dintre acestea sunt vizitabile, chiar dacă nu sunt amenajate. Pe lângă mai cunoscutele Peștera Urșilor, Poarta lui Ionele, Ghețarul de la Scărișoara, mai sunt multe alte peșteri care merită admirate.

Spre exemplu, pe același drum care pleacă din Gârda (județul Alba) spre Ghețarul de la Scărișoara, se mai pot vedea Coiba Mare, Coiba Mică, partea de suprafață a Izbucului Tăuz, Huda Orbului sau Ghețarul Vârtop (unde este nevoie de contactarea rangerilor Parcului Natural Apuseni pentru a putea fi vizitată).

Este practic cel mai ofertant traseu de drumeție din zona Gârda, pe parcursul căruia pot fi vazute mai multe peșteri, atât amenajate, cât și în starea lor naturală.

Ghețarul de la Vârtop se află în apropierea cătunului Casa de Piatră, într-o zonă sălbatică și este, așa cum spun cei de la Parc, ”una din perlele ascunse ale Apusenilor”.

Este faimoasă la nivel internațional ca locul în care s-au descoperit unele din cele mai vechi urme ale omului de Neanderthal din lume.

Este o peșteră care nu a fost modificată prin infrastructură. Practic este o peșteră sălbatică despre care nu știe foarte multă lume.

Are amenajări minimale pentru vizitare (potecă și mâini curente), iar organizarea vizitării se face cu ajutorul rangerilor.

”Pentru a ajunge până la peșteră pe traseul de acces prin pădure, cât și pentru a parcurge traseul de vizitare din interiorul peșterii este necesar să fiți bine echipați ca și pentru orice ieșire în natură în zona montană, cu bocanci și îmbrăcăminte călduroasă iar pentru vizitarea peșterii este recomandabil să aveți la dumneavoastră o sursă de iluminat independentă (lanternă frontală sau de mână)” precizează reprezentanții Parcului.

Peștera Poarta lui Ionele este situată pe același traseu spre Ghețarul Vârtop. Poate fi vizitată fie înainte de aceasta, fie la coborâre.

Este bine-cunoscută datorită galeriei vizitabile de mari dimensiuni care se deschide în peretele de calcar printr-un portal foarte mare.

Are o infrastructură de vizitare foarte bună adaptată condițiilor de acces, refăcută integral recent, cu scări care permit accesul pe panta de la intrare de-a lungul unei scurgeri din travertin formate de cursul de apă care iese din peșteră.

În interiorul peșterii sunt platforme și scări metalice pe tot parcursul traseului de vizitare.

Vizitarea peșterii se poate face doar în grupuri organizate la intrare, însoțite de cel puțin un ghid specializat al structurii de management turistic a peșterii.

Peştera Gheţarul de la Scărişoara este probabil cea mai cunoscută de pe întreaga vale. La nivel internațional este faimoasă pentru că adăpăstește cel mai mare bloc de gheață subterană din lume, având un volum evaluat în cadrul unor studii științifice recente la peste 130000 metri cubi.

Are o infrastructură de vizitare adaptată condițiilor de acces, refăcută parțial recent, cu scări care permit coborârea printr-un aven cu adâncimea de aproximativ 50 de metri.

Traseul de vizitare urmează o platforma așezată pe blocul de gheaț, ceea ce oferă o experiență remarcabilă.

Vizitarea peșterii se poate face doar în grupuri organizate la intrare, însoțite de cel puțin un ghid. Numărul persoanelor care intră simultan este limitat, pentru a nu duce la creșterea temperaturii în interiorul ei.

Pentru peșterile neamenajate este necesar echipament de munte și surse de lumină. Este necesar ca turiștii să se informeze de fiecare dată asupra condițiilor de vizitare a fiecărei peșteri.

Pentru explorarea galeriilor pot fi necesare avize, iar altele sunt pur și simplu periculoase (galerii inundabile, structuri labirintice, pericol de surpare).

Acces: Pe drumul DN 75 până în Gârda de Sus – centru, apoi stângă pe drumul asfaltat.

După circa 1 kilometru ajungeți la o intersecție a văilor Ordâncușa (dreapta spre Peștera Scărișoara) și Gârda Seacă (stânga spre Peștera Vârtop).

Dacă faceți stânga urmând drumul principal și Valea Gârdei Seci ajungeți la cătunul Casa de Piatră dar pe drum sunt Coiba Mare, Coiba Mică și Izbucul Tăuz.

La Casa de Piatră puteți întreba de ghidul Peșterii Vârtop care vă va însoți pentru a o vizita.

În zona Gârda – Arieșeni puteți găsi și opțiuni de cazare și masă pentru toate buzunarele și pentru toate preferințele.

Nu trebuie să ratați:

• Peștera Coiba Mare – cel mai mare portal din România.
• Peștera Coiba Mică – la intrarea căreia primăvara. odată cu topirea zăpezilor. se formează un adevărat lac.
• Peștera Huda Orbului – situată în apropierea satului Casa de piatră
• Izbucul Tăuz – cea mai adâncă peșteră scufundată din România.

Trasee de o zi:

Gârda de sus – Izbucul Cotețul Dobreștilor – Izbucul Tăuzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Ghețarul Vârtop – retur

Garda de sus – Peștera Poarta lui Ionele – Cheile Ordancușii – Peștera Ghețarul Scărișoară – Izbucul Tăuz – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mică – Ghețarul Vârtop – retur.

Pe lângă această zonă realativ mai ușor de accesat, opțiunile pasionaților de drumeții montane și peșteri sunt practic nelimitate în Munții Apuseni, fie că vorbim despre începători sau exploratori cu experiență.