Lunga vară și toamnă electorale fierbinți în Europa: Grecia, Spania, Slovacia, Luxemburg, Polonia

Într-o perioadă în care mulți cetățeni europeni se pregătesc să plece în vacanță, în cinci state UE campania electorală este în plină desfășurare, oficial sau neoficial.

Primul scrutin are loc în Grecia, unde singura întrebare care se pune este dacă partidul Noua Democrație (ND, centru dreapta) condus de fostul premier Kyriakos Mitsotakis va reuși să obțină în scrutinul repetat din 25 iunie ceea ce a ratat cu puțin în 21 mai: majoritatea absolută a celor 300 de mandate din parlamentul unicameral al Greciei Vouli. Mitsotakis a avertizat că dacă electoratul nu-i va oferi majoritatea absolută, atunci țara va merge pentru a treia oară la urne în august.

Al doilea scrutin în ordine cronologică este cel din Spania (a patra țară ca mărime din UE) pe 23 iulie, unde premierul și liderul Partidului Socialist (PSOE), Pedro Sanchez, a convocat un scrutin parlamentar anticipat după eșecul partidului său în alegerile regionale și municipale din 28 mai. Partidul Popular (PP, conservator), condus de Alberto Núñez-Feijóo este pe primul loc în sondaje, dar este improbabil să poată obține majoritatea absolută în parlament și atunci va trebui să facă apel la sprijinul VOX (extrema dreaptă) ajuns la 15% în sondaje. PSOE nu este nici el într-o situație mai bună, neavând la îndemână decât o alianță cu stânga și cu separatiștii catalani și basci, ceea ce i-a adus pierderi în recentul scrutin regional.

Al treilea scrutin este cel din Slovacia, alegeri parlamentare anticipate pe 30 septembrie. Spectrul politic este complet pulverizat, conform sondajelor de opinie niciun partid nedepășind 20% în intențiile de vot și doar trei: SMER-SD (stânga populistă) condus de fortul premier Robert Fico, HLAS-SD (social democrat desprins din SMER), condus de fostul premier Peter Pellegrini și Slovacia Progresistă (PS, social liberal) condus de vice-președintele Parlamentului European, Michal Šimečka, depășesc 10%. În rest, partide naționaliste, populiste și de extrema dreaptă: OLaNO, SME Rodina, Republika și Partidul Național Slovac, care se întrec în discursuri eurosceptice, xenofobe și rasiste, în timp ce liberalii, creștin democrații și alianța partidelor care reprezintă minoritatea maghiară se căznesc să treacă de pragul electoral de 5%.

Al patrulea scrutin, în Luxemburg, programat pentru 8 octombrie, se anunță mult mai puțin dramatic, cu cele patru partide tradiționale: Creștin Democrații (CSV), Partidul Democrat (DP, liberal), condus de premierul Xavier Bettel, Partidul Social Democrat (LSAP) și Verzii menținându-și pozițiile de la alegerile precedente. Actualmente la guvernare se află o coaliție dintre DP, LSAP și Verzi, dar aici diferențele între partide nu sunt nici pe departe așa de mari ca în celelalte state UE.

În sfârșit alegerile din Polonia, al cincilea stat ca mărime din UE, trebuie să aibă loc nu mai târziu de sfârșitul lunii noiembrie. Sondajele plasează în frunte alianța Dreptei Unite, bazată pe Partidul Legii și Dreptății (PiS, dreapta populistă) care-i are ca lideri pe președintele Seimului (camera inferioară a parlamentului) Jaroslaw Kaczynski și pe premierul Tadeusz Mazowiecki, creditat cu scoruri de 32 – 38%, urmat de Coaliția Civică, bazat pe partidul Platforma Civică (PO, liberal), condus de fostul premier și președinte al Consiliului European, Donald Tusk, cu 27 – 31%. Pentru a obține o majoritate a celor 460 de mandate ale Seimului, PiS va trebui probabil să apeleze la Confederația (extrema dreaptă) cu 10 – 14% în sondaje, în timp ce potențialii parteneri ai PO sunt A Treia Cale (centru) cu 8 – 13% și Stânga (care-i include pe foștii comuniști) cu 7 – 11%. Principalele grupuri din Parlamentul European au cerut o monitorizare pe scară largă a procesului electoral din Polonia după adoptarea și promulgarea unei legi care înființează o comisie de cercetare a influenței rusești în Polonia, o măsură văzută de observatori ca îndreptată împotriva opoziției.