Lupta împotriva corupției nu reprezintă o prioritate în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR / O referire la finalul capitolului dedicat justiției vizează infracțiunile comise de magistrați

Lupta anticorupție la nivel înalt nu reprezintă o prioritate în programul de guvernare al coalițitei PSD-PNL-UDMR, după cum rezultă din documentul consultat de G4Media.ro. Sintagme de tipul ”corupție la nive înalt” sau ”marea corupție” nu se regăsesc în programul de guvernare. O referire la finalul capitolului dedicat justiției vizează infracțiunile comise de magistrați.

Redăm mai jos cele două referiri tangențiale la problematica luptei anticorupție din programul de guvernare.

• Creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale care afectează dreptul la siguranță și prosperitate al cetățeanului, alterând/influențând bunul mers al societății – trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală și corupție;
• Asigurarea suportului pentru combaterea corupției, prin accelerarea procesului de ocupare a tuturor pozițiilor vacante de procurori anume desemnați pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați de la nivelul PÎCCJ și a celor de poliție judiciară la nivelul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel.

Programul de guvernare trădează lipsa voinței politice în atacarea fenomenului corupției la nivel înalt și a corupției în general, o poblemă importantă pentru societatea românească fiind expediată la și altele. Potrivit unui sondaj realizat în 2022 de Comisia Europeană, 72% dintre români cred că corupția este larg răspândită în România și 46% spun că aceasta îi afectează în viața de zi cu zi.

Premierul și liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, duminică seară, despre numirea avocatului Radu Marinescu la Justiție: ”O Românie cu zero corupție”.

Radu Marinescu a fost ales deputat PSD de Dolj la alegerile parlamentare din urmă cu trei săptămâni și este surpriza social-democraților pentru portofoliul de la Justiție, acolo unde PNL și PSD transmiseseră că vor gira un profesionist ales de PSD. Marinescu este considerat o figură ștearsă în partid.

În mandatul 2020-2024 a fost consilier local PSD în Primăria Craiova și este vicepreședintele Organizației Municipale a filialei PSD Craiova.

Conform declarației de avere depusă în 2023, Marinescu a fost avocatul primăriilor din comunele doljene Coțofenii din Dos, Malu Mare, Novaci, Scăești, Segarcea și a dat asistență judiciară și Penitenciarului Craiova. (Vezi aici integral cine este propunerea PSD pentru Ministerul Justiției)

În schimb, guvernul pretinde că a susține Republica Moldova în eforturile de a combate lupta anticorupție:

• ”Susținerea eforturilor autorităților Republicii Moldova de eficientizare a combaterii corupției, de reformare a sistemului judiciar, de reformare și profesionalizare a administrației și de curățare a mediului de afaceri și a administrației publice de practici clientelare;”

Redăm mai jos integral capitolul dedicat justiției din programul de guvernare consultat de G4Media.r

MINISTERUL JUSTIȚIEI

1. Principii și valori democratice
• România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme;
• Statul este organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul democrației constituționale;
• Justiția reprezintă un serviciu public eficient, accesibil, imparțial și independent, toți cetățenii având dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil;
• Un sistem de justiție modern, eficient, accesibil și de calitate, adaptat nevoilor cetățenilor și mediului privat, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea și stabilitatea economică și socială a țării;
• Constituția României afirmă și garantează principiul pluralismului politic și instituie un catalog de drepturi și libertăți, care au în centru cele 3 mari valori fundamentale: viața, libertatea și proprietatea.
• Statul are obligația de a proteja victimele infracțiunilor, inclusiv prin măsuri care să le asigure recuperarea prejudiciilor. Acordarea de vouchere victimelor infracțiunilor din banii recuperați de la infractori reprezintă o modalitate de protecție a victimelor;
• Orice persoană care ocupă o funcție prin care exercită autoritatea puterii de stat trebuie să îndeplinească cerințele de integritate, legalitate, corectitudine și competență, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autorități și să preîntâmpine derapajele de la principiile democrației și ale statului de drept;
• Vom susține continuarea și îmbunătățirea reformelor, având ca reper rapoartele organismelor europene – Comisia de la Veneția, GRECO, raportul CE privind statul de drept și standardele OCDE.

2. Justiție pentru cetățeni
• Accesibilitate. Revizuirea cadrului legal pentru susținerea accesului la justiție prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice și juridice și evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru, atunci când acestea restrâng considerabil accesul beneficiarilor la justiție;
• Celeritate. Reducerea duratei de soluționare a dosarelor și punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătorești, atât în mediul privat, cât și de către autorități;
• Eficiență și prevenție
• Revizuirea normativă și aplicarea efectivă a mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii; accelerarea procesului de recuperare a prejudiciilor rezultate din infracțiuni, prin întărirea rolului ANABI și colaborarea cu Ministerul de Finanțe;
• Creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale care afectează dreptul la siguranță și prosperitate al cetățeanului, alterând/influențând bunul mers al societății – trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală și corupție;
• Generalizarea proiectului Educația juridică în școli.
• Standarde europene. Îmbunătățirea funcționării instituțiilor cu atribuții de aplicare a legii, prin revizuirea politicii de resurse umane – recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară – și prin asigurarea de dotări și infrastructură corespunzătoare misiunii lor sociale.

3. Justiție pentru mediul de afaceri
• Claritate
• Simplificarea procedurilor comerciale în vederea încurajării de noi investiții și a dezvoltării celor existente;
• Simplificarea accesului la Registrul Comerțului;
• Armonizarea legislației primare, secundare și a practicii judiciare la reglementările europene în materia TVA și taxe, precum și la practica Curții de Justiție a Uniunii Europene;
• Măsuri pentru specializarea permanentă a magistraților în această materie;
• Întocmirea unui codex al societăților comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăților comerciale și toate actele normative privind insolvența și falimentul acestora în plan național și european.
• Rapiditate și eficiență
• Înființarea graduală de tribunale pentru mediul de afaceri specializate în litigii de contencios – administrativ și comercial, începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel;
• Înființarea unui corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice;
• Promovarea de instrumente alternative proceselor în instanță precum medierea și arbitrajul;
• Instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor în materie comercială.
• Dialog și Transparență
• Utilizarea instrumentelor digitale pentru a spori eficacitatea, transparența și securitatea juridică;
• Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziția publicului a acestor informații într-o manieră ușor accesibilă, transparentă, completă și clară;
• Cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătățirii legislației aplicabile afacerilor.

4. Legislație națională la standarde europene
• Asanare și reorganizare legislativă. Revizuirea legislației și reorganizarea sa pe domenii de activitate;
• Dinamică legislativă. Rigurozitate în acord cu nevoile reale ale societății;
• Corelare legislativă. Introducerea obligativității pentru Consiliul legislativ ca, în cadrul procesului de avizare, să identifice și să indice toate actele normative care necesită corelare legislativă cu proiectul supus aprobării;
• Interpretare unitară. Publicarea expunerilor de motive și a dezbaterilor din comisiile parlamentare de specialitate, astfel încât să faciliteze înțelegerea de către destinatari și instanțele de judecată a literei și spiritului legii;
• Revizuire legislativă. Implementarea imediată a deciziilor CCR, CEDO și CJUE; reglementarea obligativității revizuirii legislative la un termen de referință doi – patru ani pentru corelarea legislației cu nevoile reale ale societății.

5. Sistem judiciar – organizare și infrastructură
• Organizarea sistemului judiciar:
• Implementarea unei reale specializări a judecătorilor și procurorilor, în paralel cu formarea de judecători și procurori specializați în domenii de nișă;
• Identificarea unor criterii obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la grade profesionale superioare și la funcții de conducere în vederea asigurării unui act de justiție în acord cu standardele europene;
• Punerea în practica efectivă a noului mecanism de admitere la Institutul Național al Magistraturii prin care auditorilor de justiție le sunt asigurate stagii de pregătire cu durata de câte șase luni în instanțe, parchete și birouri de avocatură pentru facilitarea unei compatibilități reale între cariera acestora și nevoia socială de profesionalism și vocație în magistratură;
• La Institutul Național al Magistraturii, similar cu Academia de Poliție, în cadrul concursului de admitere se vor asigura locuri special alocate distinct pentru minoritățile naționale.
• Eficientizarea sistemului judiciar:
• Rearondarea localităților la instanțe astfel încât să se elimine dezechilibrele de activitate dintre instanțe și, în consecință, să se optimizeze accesul la justiție;
• Reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistrați în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluționare a fiecărei cauze;
• Modificări legislative ,inclusiv prin introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanțelor, apte să conducă la reducerea inflației de cauze care nu necesită o soluționare judiciară;
• Eficientizarea activității de expertiză criminalistică, prin consolidarea capacității operaționale a INEC în cât mai multe domenii de activitate și dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial (un nou laborator la Constanța care ar echilibra volumul de activitate la centrele existente).
• Digitalizarea sistemului judiciar:
• Digitalizarea instanțelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de desfășurare a litigiilor și activităților de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate;
• Revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării și adecvării acestuia la cerințele impuse de procesul de digitalizare a desfășurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanță;
• Modernizarea și digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la:
a) Legea activității notariale electronice;
b) Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești;
c) Licitația electronică în activitatea de executare silită.

• Infrastructură sistem judiciar:
• Realizarea Cartierului pentru Justiție – Justice District din București, pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană și extinderea conceptului în alte localități din țară;
• Continuarea și actualizarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor și parchetelor;
• Asigurarea unui sediu corespunzător Înaltei Curți de Casație și Justiție;
• Finalizarea construcției a două penitenciare noi (Buzău şi Prahova, pentru a respecta termenul de finalizare în 2026) și continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO;
• Introducerea unui cadru multianual în ceea ce privește proiecțiile de realizare a investițiilor majore în infrastructura instanțelor, inclusiv în dezvoltarea capacităților de informatizare/digitalizare a activității acestora.
• Resurse umane:
• Asigurarea personalului necesar instanțelor și parchetelor și identificarea unor soluții privind echilibrarea schemelor de judecători, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât să se ajungă la un raport rezonabil grefieri/judecător, în acord cu standardele europene;
• Standardizarea schemelor de personal, în funcție de volumul de activitate al instanței sau parchetului precum și constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente performante de investigatori specializați în domenii de nișă, cum ar fi investigațiile financiare ori în domeniul criminalității informatice sau în legătură cu infracțiunile de mediu;
• Asigurarea suportului pentru combaterea corupției, prin accelerarea procesului de ocupare a tuturor pozițiilor vacante de procurori anume desemnați pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați de la nivelul PÎCCJ și a celor de poliție judiciară la nivelul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel.
• Îmbunătățirea, în acord cu standardele europene, a reglementărilor privind accesul în corpul experților în vederea creșterii gradului de profesionalizare a acestora;
• Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice la înfăptuirea actului de justiție:
• Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaștere și respectare a legilor;
• Pentru a degreva instanțele de judecată, Ministerul Justiției susține un dialog cu CSM și cu uniunile profesiilor juridice promovarea și folosirea de către justițiabili a procedurilor alternative și simplificate de soluționare a litigiilor;
• Consolidarea independenței profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituția României.