G4Media.ro

Macron, prăbușit în sondaje: 61% dintre francezi îl consideră ”un președinte rău”

Sursa foto: Emmanuel Macron / Facebook

Macron, prăbușit în sondaje: 61% dintre francezi îl consideră ”un președinte rău”

Șase francezi din zece (61%) exclud votul pentru Emmanuel Macron în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022, dacă acesta va candida din nou, majoritatea dintre ei considerându-l „un președinte rău”, potrivit unui sondaj BVA pentru RTL și Orange publicat vineri.

Per global, popularitatea șefului statului a rămas stabilă în aprilie, la 39% opinii favorabile (stabilitate) și 60% negative (- 1 punct), în timp ce aceea a premierului său Jean Castex are de suferit: opiniile bune au scăzut cu 4 puncte ajungând la 36%, iar cele rele au crescut cu 3 puncte – 63%.

„Bilanţul celor patru ani de președinție Macron” întocmit de BVA cu un an înainte de următoarele alegeri prezidențiale arată că 61% dintre francezi „exclud” votul pentru șeful statului în primul tur, dacă va fi candidat, în special francezii între 35 şi 64 de ani și simpatizanţii Franţei Nesupuse și ai Adunării Naționale. Dimpotrivă, 11% spun că sunt „siguri” că îl vor vota, iar 28% afirmă că „este posibil”.

După patru ani de mandat, 59% dintre francezii consideră că Emmanuel Macron este „un președinte rău”, în comparație cu 40% care cred că „un bun” șef de stat. Acțiunea sa este percepută ca „mai degrabă un eșec” în ceea ce privește imigrația de către 68% dintre cei chestionați, securitate (66%), putere de cumpărare (64%) și ocuparea forţei de muncă (62%).

După ce a suferit mult în primul an de mandat, imaginea lui Macron s-a mai schimbat totuși de atunci: este perceput mai întâi ca având „convingeri profunde” (52%, – 2 puncte), ca fiind „solid, având autoritate” (45% , + 2) și „o statură prezidențială care prețuiește Franța” (43%, + 2). Dar, de asemenea, el este mereu criticat pentru că este prea sigur de el însuși: doar 25% dintre francezi (- 5) consideră că este capabil să îşi „recunoască greșelile”.

Cu 39% din opinii favorabile la un an până la următoarele alegeri prezidențiale, popularitatea lui Emmanuel Macron se situează în media predecesorilor săi după patru ani de mandat, între 19% pentru François Hollande și 65% pentru Jacques Chirac, în timp ce popularitatea lui Nicolas Sarkozy era de 31%, iar a lui François Mitterrand de 37%.

Barometrul personalităţilor politice difuzat cu ocazia acestui studiu îl plasează și pe fostul prim-ministru Édouard Philippe în fruntea celor pe care francezii ar dori să-i vadă „având mai multă influență în viața politică” (45%, + 4 puncte), înaintea fostul ministru al Mediului și gazda de televiziune Nicolas Hulot (34%, stabil) și președinta RN Marine Le Pen (29%, – 3 puncte).

Sondajul a fost realizat folosind metoda cotei, pe 21 și 22 aprilie, pe un eşantion de 1.002 persoane cu vârsta peste 18 ani, chestionate pe internet. Marja de eroare este cuprinsă între 1,4 şi 3,1 puncte.

Sursa: Le Point/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

19 comentarii

  1. Să vină fascista Marine Le Pen, să scoată Franţa din UE şi să distrugă definitiv orice şansă de cooperare europeană, ăsta e visul lui Putin.

  2. alt titlu fake – daca e votat in primul tur de 40 la suta este ok . la noi este la fel – important este sa intri in finala si acolo nici un extemist nu cistiga .

  3. ba da nu va lasati de goange deloc .

  4. Si daca vine LePen ce o sa faca? Vad ca s-a mai „dezbracat” de cateva haine.
    Cu un Sistem/establishment complet ostil o sa fie saboatta la marele greu.
    Cred ca in Franta lucrurile trebuie sa se agraveze mult mai mult pana se va ajunge la concluzia ca vaporul merge in directia gresita.

  5. Progresistii tremura Le Pen Presedinte , Frexit.

  6. Unde vedeti prabusire? Asa a fost cam de pe la inceput, ba in final spuneti ca imaginea i s-a imbunatatit.

    Faptul ca are aprobarea foarte scazuta e adevarat, dar asta e ceva tipic francez, oamenii sunt nemultumiti de orice politician. Dar chiar si asa scazuta cum e, e totusi printre cele mai ridicate intre politicieni.

    In plus, conteaza ce se intampla in turul 2. Nu-l voteaza in turul 1, dar in turul 2 atrage peste 50% de voturi cu aproape toti politicienii cu care e comparat.

    • Depinde cum te minti pe tine insuti. Cred ca n-ai citit articolul. Daca sustii altceva, inseamna ca lansezi stiri false sau esti agent de influenta francez.

  7. Franta e cea mai birocratica tara puternic dezvoltata, cu o Datorie publica uriasa si un Deficit pe masura si el iar Macron plateste, Reformele promise in campania electorala si demarate aveau tocmai acest OBIECTIV: o Franta mai liberala, pe modelul Marii Britanii in epoca Margaret Thatcher!
    La fel a platit Dna Thatcher, azi Marea Britanie ii multumeste, scriu analistii, Economia liberala functioneaza!!
    In Franta, Codul muncii e mai socialist ca-n Romania: NU poti da afara un angajat de la stat, oricata incompetenta ar dovedi!
    Fosta Minsitra a muncii, Muriel Penicaud, ultra mega profesionsita a trebuit schimbata pentru ca a intrat puternic in Codul Muncii socialist al Frantei!
    Reformele promise de Macron in campania electorala, in primul rand REFORMA sistemului public de pensii si alte bube ale societatii franceze au scos in strada vestele galbene!
    Mult discutata si contestata Reforma a pensiilor a fost Adoptata prin Decret guvernamental, fara a mai fi trecuta prin Parlament, tocmai pentru ca urmau vreo 30000-40000 de amendamente!
    Dupa ce a fost Adoptata, protestele uriase, in frunte cu puternicul sindicat CGT, au dus la demisia Premeirului Edouard Philippe si formarea unui nou guvern… a plecat si Ministresa Muncii, Muriel Penicaud, era prea reformista!
    Acum, Macron abia mai promite schimbari legate de imbunătățiri în educație și pregătire profesională, dar și acest lucru presupune tot o schimbare fundamentală a sistemului.
    Iar sistemul școlar francez ar trebui să devină mai puțin ierarhic, mai deschis, mai modern.
    Ca și la alte capitole, Macron nu poate încerca prea multe, de vreme ce francezii săi, nedoritori de reforme, nu îi permit mai mult.
    Ei au arătat clar acest lucru în lunile de violente de pe străzile Parisului si ale marilor orase!
    În Franța, nemulțumirile la adresa elitei sunt mai puternice și mai legitime decât în alte țări. În centrul atenției se află criticile aduse Ecole Nationale d’Administration (ENA), la care a fost instruit Macron, ca şi mulţi alţi președinți sau miniștri francezi, iar Macron a anuntat deja ca această instituție de învăţământ renumită ar urma să fie puternic reformată.
    Aceasta este o concesie clară făcută vestelor galbene.
    În plus, ar trebui să existe o reformă administrativă, numărul funcţionarilor publici din Paris să scadă și mulți să fie transferați în provincie.
    Aceasta, însă, este o soluție incompletă.
    Franța are nevoie de o descentralizare amplă prin intermediul căreia puterea să fie distribuită din capitală în regiuni.
    Mai multe decizii politice ar trebui luate la nivel local.
    Acest lucru ar reduce nemulțumirea, sentimentul constant al populației că nu este luată în seamă și ar scuti președintele de unele sarcini, oferindu-i acestuia posibilitatea de a arăta cu degetul către responsabilii din provincie.

    THE ECONOMIST, 2020: „Reformele lui Emmanuel Macron dau rezultate, însă nu pentru el.
    Șomajul scade în Franța. Dar și scorul Președintelui în sondaje.
    După aproape trei ani de când dl Macron a fost ales președinte, primele rezultate ale reformelor sale par să apară. Între 2017 și 2019, guvernul său a relaxat regulile pieței muncii pentru a încuraja angajarea, a reproiectat pregătirea profesională, a extins uceniciile și a reorganizat ajutoarele pentru a încuraja șomerii să se întoarcă la lucru. Aceste măsuri au urmat tăierilor de taxe pentru companii, unei reduceri a taxelor pe salarii plătite de angajatori, și unei mari campanii internaționale de marketing, pentru a convinge investitorii că Franța era deschisă pentru afaceri.
    De atunci, creșterea economică a fost mai degrabă solidă decât stelară. PIB-ul Franței a crescut anul trecut cu 1,2% (mai rapid decât cel al Germaniei), deși s-a contractat în al patrulea trimestru. Economia franceză a creat slujbe și noi afaceri cu rapiditate. În anul încheiat în septembrie 2019, un număr net de 260.000 de slujbe a fost creat, în creștere față de 188.000 în anul precedent. Șomajul din trimestrul IV al anului 2019 a scăzut la 7,9% în Franța continentală, cel mai mic nivel al său din ultimii 11 ani.”

    Usor de inteles de ce Reformele promise in Programul de guvernare al aliantei sunt pe STOP, desi Florin Citu a declarat ca „evident exista RISCURI politice, dar EU mi le asum”!!
    Le-a „asumat” la TV, de-atunci le-a uitat…povestea cu Reformele lui Macron le e cunoscuta.

    • socialism, cetatenie si nemunca pentru imigranti (doar cei de culori inchise) liberalism si munca pentru francezi, hai nu, hai pa micron

  8. Nu cred că pot fi trase concluzii sigure numai în baza popularității momentane. O cotă de popularitate în jur de 30 % prevestește în general faptul că nu va fi reales ( Hollande 19 %, Sarkozy – 31 % ) dar Miterrand, de exemplu a fost reales a doua oară cu o cotă de popularitate de 37 %. Personal consider că socialistul Miterrand și Chirac, gaullist și de centru dreapta erau de ”factură veche”, mai atenți la aspecte de imagine / corupție. Fapt ce le-a dus câte două mandate. Sarkozy cu scandaluri de corupție și socialistul Hollande, cel mai nepopular președinte al republicii franceze a V-a nu au mai reușit să reproducă prestațiile predecesorilor. Macron, un liberal centrist, se confruntă cu probleme pentru care – după cum arată sondajele – nu are soluții cu care francezii să fie mulțumiți ( criza migrației, acte de terorism, confruntări cu sindicatele, măsuri considerate anti-islamice etc. ), deși este un președinte energic și hotărât.
    La antipod se arată Marine Le Pen, de dreapta radicală, este mai democratică și mai republicană, decât tatăl său naționalist, are o viziune protecționistă, în dauna comerțului liber, suportă un naționalism economic, este împotriva globalizării și a ”supranaționalismului” Uniunii europene, din care a propus ieșirea ( idee abandonată după 2019). Are o serie de idei, într-un fel cu cele favorabile Rusiei ( ieșirea Franței din NATO și din WTO, abolirea FMI etc ). Unele măsuri pe care le promite pe plan intern, ar exacerba reacțiile populației muzulmane și de culoare într-o măsură și mai accentuată, decât în cazul lui Macron.
    Cu o populație numeroasă, originară din fostele colonii franceze, de altă religie și culoare, Franța se confruntă, încă din perioada președintelui De Gaulle cu probleme asemănătoare cu cele existente în SUA, ale căror efecte marchează puternic natura și limitele politicii interne. Problemele sunt și mai accentuate din cauza sindicatelor puternice. Nu este o republică ușor guvernabilă.

    • Francezii s-au invatat cu o viaţă prea bună, cu un stat al bunăstării care nu mai este, astăzi, sustenabil, aşa cum arata situatia financiara roz bonbon a Frantei: Datorie publica uriasa, Deficit bugetar urias.
      Datoria publică franceză a crescut anul trecut cu 271 miliarde euro, foarte aproape de datoria germană, care a urcat cu 272 miliarde euro, și a ajuns la 115,7% din PIB, după ce la sfârșitul anului precedent era de numai 97,6% din PIB.
      În altă ordine de idei, Franța a publicat datele de Buget ale anului 2020.
      Anul trecut, s-a încheiat cu un Deficit bugetar de 9,2% din PIB, cu scăderi de venituri bugetare cu 5% față de anul 2019 și o creștere a cheltuielilor cu 7%, în comparație cu anul 2019.
      De altfel, pandemia a influențat semnificativ bugetul de stat al Franței, statul european cu cel mai mare procent al veniturilor în PIB, care s-au diminuat cu 0,6% din PIB, de la 53,5 la 52,9% din PIB. Dacă veniturile au rezistat rezonabil, cheltuielile au sărit mult, respectiv de la 55,4% la 62% din PIB.
      Daca Macron va pierde alegerile, iar Marine Le Pen va castiga, efectul in Europa centrala si de rasarit ar putea fi dezastruos…dacă Parisul schimbă cursul politicilor UE, dacă ideea de închidere şi protecţie internă a societăţilor occidentale ar câştiga teren, cu Marine le Pen in fruntea Frantei, drumul Romaniei INCOTRO va fi?!

  9. Îmi doresc, ca Doamna Marine Le Pen să ocupe funcția de președinte al Franței.

  10. Depinde cum interpretați sondajele. 60% împotriva = 40% pentru. Sa fii la 40% de opinii pozitive, dupa 4 ani de mandat și X crize, nu am mai avut in Franta, de la G Pompidou încoace.

    Ceea ce a facut Macron pentru populație, nu se uita ușor:
    1° pensia minima de la 65 ani de 900€ ptr o persoana singura, indiferent daca nu a muncit vreodată
    2° sustinerea populației pe perioada pandemiei, șomajul parțial „coûte que coûte) luat in cont de catre stat, 10 miliarde pe luna
    3° sustinerea sociatatilor in dificultate

    Me Le Pen, poate declara absolut tot ceea ce dorește, noi nu suntem nebuni. Suntem critici, suntem mereu nemulțumiți 🙂 insa suntem cu capul pe umeri. Nu o vom instala la presedentie, iar in cazul in care (printr-o eroare) ea va acceda la funia aceasta, la legislativele ce urmeaza, nu vom vota RN, lăsând-o fara majoritate parlamentara.
    Iar fara majoritate parlamentara, un presedinte francez, nu poate face altceva decat a da breloace și a face VRP pentru industria franceza, la internațional. La noi in tara (FR) primul ministru conduce tara, in viata de toate zilele. In nici un cz președintele.

    Ceea ce va fi nevoit sa faca acum EM, este sa puna ordine in dosarul imigrației africane. Nu este usor, deoarece noi am fost mereu o tara deschisa (de aceea si avem o numeroasa comunitate românească, de secole încoace) însă trebuie sa deschidem ochii și sa nu mai fim universalisti.
    Din momentul in care realizam, este extrem de ușor sa punem lucrurile la locul lor, deoarece avem legislatia necesară.

  11. S-o fi plictisit tovarășul Soroș de papagalul asta.