Macron salută „curajul” ruşilor care i-au adus un omagiu lui Navalnîi: „Mii de ruşi au făcut acest lucru. Moştenirea lui este aici. Memorie eternă”

Preşedintele francez Emmanuel Macron a lăudat vineri „curajul” miilor de ruşi care au venit la Moscova pentru a participa la funeraliile lui Aleksei Navalnîi, în ciuda riscului de a fi arestaţi, după ce în urmă cu câteva zile îi provocase furia lui Vladimir Putin afirmând că trebuie făcut totul pentru ca Moscova să fie înfrântă în Ucraina, relatează Le Figaro, transmite News.ro.

„A fost nevoie de curaj pentru a merge şi a-i aduce un omagiu lui Aleksei Navalny. Mii de ruşi au făcut acest lucru. Moştenirea lui este aici. Memorie eternă”, a scris preşedintele francez într-un mesaj potat pe reţeaua X în rusă, engleză şi franceză.

La 16 februarie, când s-a anunţat moartea lui Aleksei Navalnîi, preşedintele Macron şi-a exprimat ”furia şi indignarea” faţă de moartea principalului opozant al regimului lui Vladimir Putin, într-un mesaj postat pe X, la fel, în franceză, engleză şi rusă. „În Rusia de azi, spiritele libere sunt trimise în gulag şi sunt condamnate acolo la moarte.Salut memoria lui Aleksei Navalnîi, angajamentul său, curajul său. Mă gândesc la familia sa, la apropiaţii săi şi la poporul rus”, a scris Emmanuel Macron.

Mai multe mii de oameni au venit să-şi prezinte vineri omagiile la cimitirul unde a fost îngropat Navalnîi şi în faţa bisericii din sud-estul Moscovei unde a avut loc slujba. În mulţimea numeroasă, mulţi oameni aveau buchete de flori, iar unii au avut curajul de a scanda „Rusia va fi liberă”, „Nu războiului”, „Rusia fără Putin”, „Nu vom ierta” şi „Putin este un criminal”. Deşi poliţia a fost prezentă în număr mare, nu a intervenit. De asemenea, mai mult de un sfert de milion de persoane au urmărit funeraliile liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi pe canalul său de YouTube, care este blocat în Rusia. Mesajele, majoritatea exprimând tristeţe, dar unele şi sfidare, au curs în flux continuu alături de imagini.

La o reuniune la nivel înalt pe care a găzduit-o luni la Paris, preşedintele francez Emmanuel Macron a lăsat deschisă posibilitatea ca ţările europene să trimită trupe în Ucraina, deşi a avertizat că nu există un consens în acest stadiu. „Nimic nu ar trebui să fie exclus. Vom face tot ceea ce trebuie pentru ca Rusia să nu câştige”, a spus Macron, stârnind nedumerirea aliaţilor, dar şi furia lui Vladimir Putin care i-a răspuns peste câteva zile, în discursul anual din Adunarea Federală, ameninţând cu atacul nuclear.

Emmanuel Macron se va întâlni săptămâna viitoare cu şefii principalelor partide politice la Palatul Elysée pentru a discuta despre „situaţia din Ucraina”, a aflat vineri Le Figaro. Întâlnirea este programată pentru joi la ora 10.30 şi va urma un format la care preşedintele francez a recurs deja în ultimele luni pentru a discuta cu liderii partidelor majoritare şi de opoziţie.

Declaraţiile de luni ale lui Macron, deşi contrazise inclusiv de aliaţi, au fost interpretate de unii analişti politici ca fiind aplicarea unui vechi principiu de descurajare a adversarului – „ambiguitatea strategică”.

Ce a gândit cu adevărat Aleksei Navalnîi despre războiul din Ucraina?

La fel ca mulţi dintre compatrioţii săi, Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse care a murit vineri la vârsta de 47 de ani în închisoarea sa îngheţată din Siberia, avea şi el rădăcini ucrainene. Deşi a crescut nu departe de Moscova, tatăl său provenea din micul sat Zalisia, în apropiere de centrala de la Cernobîl, aproape de graniţa cu Belarus.

„Este evident pentru mine că a fost ucis ca mii de alte persoane care au fost torturate până la moarte din cauza unei singure persoane, Putin, căruia nu-i pasă cine moare atâta timp cât îşi păstrează poziţia”, a declarat vinerea trecută, la Berlin, preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski, referindu-se la Aleksei Navalnîi.

Această declaraţie aminteşte de ceea ce a spus însuşi Aleksei Navalnîi în ultimul său interviu acordat presei, în ianuarie 2022, sub forma unei corespondenţe epistolare purtate cu revista TIME. „Oaia neagră” a Kremlinului anticipa invazia rusă în Ucraina, care avea să fie lansată câteva săptămâni mai târziu, la 24 februarie: „Pentru a-şi consolida ţara şi elitele, Vladimir Putin are nevoie în mod constant de toate aceste măsuri extreme, de toate aceste războaie – reale, virtuale, hibride sau pur şi simplu confruntări în pragul războiului”, explica el în paginile săptămânalului american.