MAE, despre decizia Ungariei de a marca 100 de ani de la Trianon: ”Orice încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste este inacceptabilă”

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat în urma deciziei Parlamentului Ungariei de a declara anul 2020 drept ”An al Coeziunii Naționale” și de a marca 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

Oficialii români susțin că ”orice încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste este inacceptabilă” și că aceasta nu se potrivește realității Europei secolului XXI sau ambițiilor de cooperare bilaterală stabilite prin Parteneriatul Strategic, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996 și prin apartenența comună la UE și NATO.

”Tratatul de la Trianon, care a stabilit, între altele, frontiera dintre România și Ungaria, nu reprezintă o problemă care să reclame rezolvare, astfel precum încearcă sistematic să acrediteze autoritățile de la Budapesta și nici nu reprezintă o tragedie astfel precum se notează în textul actului adoptat de Parlamentul Ungariei. Acest tratat este un element esenţial al realităţii geopolitice actuale la nivel european, fiind parte a sistemului tratatelor de pace semnate în cursul anului 1919 care a pus capăt Primului Război Mondial – adevărata tragedie de la începutul secolului trecut care a curmat aproximativ 19,000,000 de vieți – și care a permis nașterea și consolidarea unor state naționale în regiune, inclusiv Ungaria. Ungaria, parte la acest Tratat, are obligaţia de a-i respecta întocmai prevederile şi de a le executa cu bună credinţă, conform principiilor de bază ale dreptului internaţional”, se arată în comunicatul MAE.

Ministerul a mai precizat că ”nu poate accepta ca astfel de manifestări să pună în discuție sistemul tratatelor internaționale care au stat la baza configurării Europei de astăzi”:

”În considerarea celor de mai sus, Ministerul Afacerilor Externe reiterează angajamentul ferm al României de a construi o relație bilaterală solidă, pragmatică, bazată pe respect reciproc și orientată spre viitor în beneficiul cetățenilor români și ungari indiferent de etnie, având așteptări similare de la partea ungară”, se mai arată în comunicatul ministerului.

Context

După încheierea Primului Război Mondial, taberele învinșilor și învingătorilor au semnat tratatele de pace din cadrul Sistemului de la Versailles. La Conferința de pace de la Paris, care a durat de la 18 ianuarie 1919 la 21 iunie 1920, țările învinse au semnat tratate prin care recunoșteau independența altor state, pierderea anumitor teritorii ori se angajau să achite pagube însemnate de război. Germania a semnat Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), Turcia a semnat Tratatul de la Sevres (10 august 1920), Austria de la Saint-Germain (10 septembrie 1919), Bulgaria de la Neuilly (27 noiembrie 1919), iar cu Ungaria a fost semnat Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920). Conform Tratatului de la Trianon, Ungaria a pierdut mai multe teritorii, printre care și Transilvania, care a revenit României. La aproape 100 de ani de la acel moment, chestiunea Transilvaniei reprezintă încă un subiect tabu între cele două state vecine.