MAE, reacție la atacul ministrului ungar Péter Szijjártó care l-a numit ”extremist anti maghiar” pe președintele Iohannis: Inacceptabil și lipsit de respect. Denotă lipsa informării și a documentării despre motivația sesizării de neconstituționalitate

Ministerul de Externe a reacționat după atacul fără precedent al ministrul de externe maghiar care l-a numit pe președintele Klaus Iohannis ”extremist anti maghiar”.

MAE transmite că mesajul lui Péter Szijjártó este ”inacceptabil și lipsit de respect” și că ”denotă lipsa informării și a documentării despre motivația sesizării de neconstituționalitate”.

Ministerul de Externe cataloghează reacția ministrului ungar drept ”nejustificată, disproporționată și scoasă din context” și explică motivele, publice de altfel, pentru care președintele Iohannis a atacat la CCR legea privind deschiderea unui punct de frontieră.

Context

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a lansat, vineri, un atac fără precedent și foarte dur la adresa președintelui României pe care l-a numit ”un politician extremist antimaghiar”, după ce Klaus Iohannis a atacat la CCR legea privind deschiderea unor puncte de frontieră româno-ungare.

Însă motivul pentru care președintele a luat această decizie a fost nerespectarea principiului separației puterilor în stat, după ce Parlamentul României a intrat în sfera de competență a Guvernului, fără vreo legătură cu relațiile bilaterale româno-maghiare.

Cu toate acestea, ministrul de externe maghiar a transmis, prin mesajul publicat vineri, pe Facebook, și că Iohannis implică Ungaria și guvernul de la Budapesta în campania electorală din România și că face rău ”în mod intenționat” relației ungaro-române.

• ”Din pacate, Presedintele Romaniei este un politician extremist anti maghiar. Implica in continuu Ungaria si guvernul ungar in campania electorala din Romania. Acum, pe deasupra, face rau in mod intentionat relatiei ungaro-romane, si nu se sfiieste sa puna piedici unor cauze care sunt importante atat pentru maghiari, cat si pentru romani”, a scris ministrul ungar.

Szijjártó Péter a explicat de ce sunt necesare mai multe treceri de frontieră între Ungaria și România, dar nu a precizat și motivul pentru care președintele României a luat decizia de a ataca legea la CCR și anume faptul că era încălcat principiul separației puterilor în stat:

• ”Trecerile de frontieră deschise la granița celor două state nu sunt doar simbolice, au și o însemnătate practică. Aduc mai aproape comunitățile care trăiesc la granita celor două state, respectiv înlesnește viața de zi cu zi a celor care trăiesc acolo. Vetoul deschiderii unei noi treceri de frontieră nu înseamnă altceva decât împiedicarea intenționată a aproprierii celor două națiuni.  Guvernul Ungariei rămâne în continuare angajat în dezvoltarea relațiilor bilaterale, deoarece aceasta este și interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și în Ținutul Secuiesc!”, a mai transmis ministrul de externe al Ungariei, la câteva ore după decizia președintelui de a ataca legea la CCR.

Comunicatul integral al MAE, după atacul ministrului Péter Szijjártó

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu surprindere de reacția complet nejustificată, disproporționată și scoasă din context a ministrului ungar al afacerilor externe, postată astăzi pe pagina sa de Facebook, cu privire la transmiterea de către Președintele României către Curtea Constituțională a României a unei sesizări de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) și face următoarele precizări:

MAE respinge ca inacceptabil și lipsit de respect limbajul demnitarului ungar cu privire la șeful statului român.

Decizia Președintelui României de a transmite, conform competențelor sale, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) nu vizează oportunitatea deschiderii acestui punct de trecere a frontierei comune și nu este în niciun fel îndreptată împotriva Ungariei sau a minorității maghiare din România. Această decizie este, de fapt, fundamentată pe necesitatea respectării dispozițiilor constituționale referitoare la separarea puterilor în stat, deoarece, potrivit legislației române, inițiativa declanșării negocierilor pentru încheierea unui acord internațional aparține exclusiv puterii executive, neputând fi decisă printr-o lege.

Așa cum a reiterat în repetate rânduri, partea română își menține interesul sincer de construire a unei relații autentice de bună vecinătate și de cooperare în beneficiul reciproc al cetățenilor noștri, indiferent de etnie. De altfel, în punctul de vedere din luna mai 2020 al Guvernului României cu privire la această propunere legislativă se menționează explicit intenția la nivel executiv de a fi întreprinse demersurile uzuale, conform normelor aplicabile și practicii curente, în vederea consultării autorităților competente cu privire la inițiativa încheierii unui Acord cu partea ungară în vederea deschiderii punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche-Kubekhaza.

În concluzie, în lumina celor de mai sus, scoaterea din context a intențiilor reale ale părții române denotă inclusiv lipsa manifestă a informării și documentării adecvate a părții ungare cu privire la motivația sesizării de neconstituționalitate, disponibilă public.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea