G4Media.ro

MAE solicită Ucrainei clarificări după afirmațiile contoversate ale președintelui Zelenski referitoare la…

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

MAE solicită Ucrainei clarificări după afirmațiile contoversate ale președintelui Zelenski referitoare la ocuparea de către români a nordului Bucovinei. Ambasador: A fost o eroare de traducere

UPDATE: Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, arată într-o postare pe Facebook că a fost vorba despre o eroare de traducere a oficialilor de la Kiev: ”E de înțeles că puțini oameni în România au văzut declarația Președintelui ucrainean în original, adică în limba ucraineană, ci au luat traducerea în engleză, unde fraza originală “Північну Буковину зайняли румуни” («Bucovina de Nord a fost luată de români») a fost tradusă ca “Northern Bucovina was occupied by Romanians”. Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuși rămână doar o traducere și nu schimbă textul original. Cei care vor pot verifica ușor video originală.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) i-a solicitat joi ambasadorului Ucrainei la București să vină cu clarificări privind afirmațiile președintelui Volodimir Zelenski referitoare la ocuparea de către români a nordului Bucovinei. ”Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei”, a transmis MAE într-un comunicat de presă.

Clarificările au fost solicitate în cadrul unei întâlniri la sediul MAE între secretarul de stat Dan Neculăescu și ambasadorul Ucrainei la București. Cu această ocazie, se mai arată în comunicat, Neculăescu a exprimat preocuparea României cu privire la efectele pe care adoptarea de către Ucraina, la 16 ianuarie 2020, a noii Legi a educației secundare, le-ar putea avea asupra dreptului la educație în limba maternă a membrilor minorității române.

Reacția MAE vine după ce președintele ucrainian, Volodimir Zelenski, a făcut miercuri o afirmație controversată, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Unității Ucrainei, susținând că nordul Bucovinei a fost ocupat de români în 1919. De fapt, Bucovina de Nord nu a fost niciodată parte din Ucraina, până în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Zelenski aduce practic un omagiu liderilor autoproclamatelor state ucrainiene Republica Populară Ucraineană și Republica Populară a Ucrainei Occidentale, care pe 22 ianuarie 1919 au semnat Actul Zlukî, un acord menit a crea un stat ucrainian unificat.

Potrivit Actului Zlukî, ”teritoriul Ucrainei, divizat de secole, ce include Galiția, Bucovina, Rutenia Carpatică și Ucraina de la Nipru vor deveni acum o Ucraină unită și mare. Visurile pentru care au luptat și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei s-au îndeplinit”.

Pe 21 ianuarie 1999, Președintele Ucrainei Leonid Kucima a semnat un decret prin care „Ziua unității Ucrainei” se sărbătorește în fiecare an pe 22 ianuarie.

”În toate colțurile Ucrainei acest acord a fost primit cu entuziasm și inspirație: a existat la acel moment o șansă de a construi o țară unită și independentă. Din păcate, această șansă a fost ăierdută. Ambițiile oamenilor politici i-au împiedicat să înfăptuiască o adevărată unitate statală. Unitate nu vorbe, ci în fapte. Curând, liderii Republicii Populare Ucrainiene au părăsit Kievul sub presiunea bolșevicilor, iar cea mai mare parte a teritoriului Galiției a fost ocupat de trupele poloneze. Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia”, a afirmat Volodomir Zelenski în mesajul transmis miercuri cu ocazia Zilei Unității Ucrainei, postat pe site-ul oficial al președinției ucrainiene.

Contextul istoric

Bucovina a făcut parte din Principatul Moldovei până în 1775, când, prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi semnat la finalul războiului ruso-turc din 1768 – 1774, Bucovina a fost cedată Imperiului Habsburgic.

La finalul Primului Război Mondial, în noiembrie 1918, în contextul destrămării Imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România, demers recunoscut internațional prin Tratatul de pace cu Austria, încheiat la Saint-Germain-en-Laye, la 10 septembrie 1919.

În vara anului 1940, însă, în urma Pactului Ribbentrop – Molotov, Bucovina de Nord, împreună cu Basarabia și Ținutul Herța, au fost încorporate în Uniunea Sovietică, din care au făcut parte până la destrămarea acesteia, în 1991. Începând cu acest an, Bucovina de Nord a ajuns parte a Ucrainei, devenită independentă.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

10 comentarii

  1. Asa e cand bâjbâi prin istorie fara sa intelegi unde a fost inceputul si cine are dreptul asupra Bucovinei.
    Imi pare rau de ucraineni…dar incep sa le dau dreptate rusilor…
    Sunt multe de spus….dar trec printr-o situatie grea si poate la necaz omul mai spune si prostii…

  2. Al Rusiei, cum al cui?

  3. O veni vreodata vremea sa le dam dreptate si romanilor, sa-si sustina si ei adevarul lor in lume?
    Pana cand si in Republica Moldova, istoria oficiala (adica cea fabricata de rusi) spune ca Romania a fost putere cotropitoare care a cotropit Moldova. Pai mai oameni buni, minciunile astea rusii le-au raspandit si in Ucraina, si in Moldova, si peste tot in fostul URSS.
    Mmmm?

  4. Păi.. Dacă e sa ne gândim nici Ardealul nu a făcut niciodată parte din România pana în 1918.

    • In aceeasi ordine de idei si semiadevaruri convenabile nici Ungaria nu a existat inainte de 1919.

    • Prima unire a țărilor romane a fost făcută de Mihai Viteazul
      Deci Ardealul nu s-a unit pentru prima oară cu celelalte două principate în 1918

  5. Din moment ce multe teritorii au trecut de la o autoritate statală la alta prin tratate semnate legal la vremea respectivă (pentru România sunt importante Transilvania și Dobrogea) ce rost are căutarea de drepturi originare ? Singurul mod în care se poate constata voința populară este referendumul. Numai ca statele naționale și-au asigurat dreptul de a le a aproba prin constituții ce reflectă interesele majoritatii-vezi situația Cataloniei, Scotiei etc. Iar în Bucovina și Basarabia nu se pune problema, o mică minoritate si-ar dori alipirea la România.

    • Corect, dreptul public international niciodata nu a (re)cunoscut „dreptul originar”, altfel spus „dreptul istoric” pe care se face atat tam tam in Romania si care sta la baza propagandei nationaliste exclusiviste.