Maestro: un film portret al marelui muzician Leonard Bernstein realizat de maestrul actor și regizor Bradley Cooper

După Oppenheimer și Napoleon, un al treilea film biopic american mult așteptat ajunge pe ecrane. Filmul se concentrează aproape exclusiv pe relația dintre Leonard Bernstein (1918 – 1990) și soția sa Felicia Montealegre-Cohn (1922 – 1978).

Bernstein – primul mare dirijor american și unul dintre cei mai mari compozitori ai secolului XX din Statele Unite – este jucat cu multă sensibilitate de Bradley Cooper, care este și regizorul filmului, iar imaginea sa este într-adevăr aceea a unui geniu. Dar acest geniu este o combinație de exuberanță generată de conștiința propriei valori și un sentiment de îndoială, o teamă de singurătate, exprimată în film prin obiceiul de a lăsa ușa deschisă când folosea toaleta.

Soția sa, o actriță de origine chiliano-costaricană, jucată de Carey Mulligan, a avut o poziție extrem de ingrată, trăind alături de un geniu egomaniac și care s-a lansat în aventuri extraconjugale homosexuale tolerate mai mult sau mai puțin de Felicia, îngrijorată mai mult de impactul asupra celor trei copii ai lor.

Unii critici au spus că filmul nu prezintă decât parțial personalitatea marelui muzician, dar poate că cel mai bine explică intențiile lui Bradley Cooper Yannick Nézet-Séguin, directorul muzical al Operei Metropolitane din New York, a fost consultantul actorului-dirijor Cooper. „Bernstein a fost fără jenă expresiv prin fiecare fibră a corpului său”, spune Nézet-Séguin citat de The Times. „Pentru mine, aceasta este definiția dirijatului. Sarcina mea a fost să-l ajut pe Bradley, unul dintre marii actori ai timpului nostru, să fie credibil în ceea ce Bernstein exprima. Cea mai mare greșeală pe care ar fi putut-o face filmul ar fi fost să aibă scene de dirijat care să fie obișnuite. Nu despre asta era vorba.”

Una din criticile la adresa filmului înainte ca acesta să apară pe ecrane a fost nasul fals al lui Bradley Cooper. Unii chiar au mers până acolo încât să invoce antisemitism. Pentru oricine vede filmul și este de bună credință, o astfel de acuzație este ridicolă.

Cei trei copii ai lui Bernstein – Jamie, Alexander și Nina Bernstein – au emis o declarație de susținere a lui Cooper, spunând că au fost „emoționați până în adâncul sufletului când au fost martori la profunzimea angajamentului (lui Cooper), la îmbrățișarea cu dragoste a muzicii tatălui nostru și la bucuria pur și simplu deschisă pe care a adus-o explorării sale”.

Iudaitatea lui Bernstein, fiul unor emigranți evrei din Ucraina, apare numai de două ori în film, prima dată când primește sfatul din familie de a-și schimba numele, ceea ce a refuzat, iar apoi când apare cu un tricou pe care este scris în alfabetul ebraic Harvard, prestigioasa universitate absolvită de Bernstein.

De asemenea orice critică a faptului că Bernstein nu a fost jucat de un actor evreu este nefondată. Marele compozitor și-a asumat întotdeauna originea, a condus de mai multe ori orchestra simfonică de la Tel Aviv începând cu 1947 și până aproape de moartea sa în 1990. Bradley Cooper intră perfect în intimitatea personajului său, într-un film care se concentrează asupra relației cu soția sa.

Trebuie menționată și cinematografia superbă, care culminează cu scena, lungă de șase minute, în care Bernstein conduce London Symphony Orchestra cu Simfonia a II-a (Renaștere) de Gustav Mahler în maiestuoasa catedrală de la Ely din estul Angliei.

Așa încât, mai ales pentru dezamăgiții filmelor Oppenheimer și Napoleon, Maestro constituie un regal, cu o interpretare de zile mari Bradley Cooper – Carey Mulligan și sub bagheta (de data asta regizorală) a primului care nu-și etalează idiosincraziile, care în mod cert a ascultat de sfaturile muzicienilor și nu a călcat în picioare istoria.

Maestro va fi disponibil pe Netflix începând cu 20 decembrie 2023