Mai complicate regulile UE sau cele românești, în domeniul finanțărilor? Reprezentanții CE explică simplificările și ce ar trebui făcut

Regulile care trebuie respectate pentru a atrage fonduri europene, legate de documentația și pașii ce trebuie parcurși, nu pot fi ocolite de nicio entitate interesată, fie din domeniul public sau cel privat. România se pregătește pentru a al treilea cadru financiar, de când este membră a Uniunii Europene.

În mai multe rânduri, de mai bine de 15 ani, beneficiarii dar chiar și oficiali au acuzat faptul că birocrația românească este aceea care complică implementarea proiectelor și cheltuirea fondurilor. Totuși, au existat referiri și la regulile complexe impuse de Bruxelles.

Reprezentanți ai Comisiei Europene, din cadrul DG Regio, au explicat pentru G4Media cum se văd lucrurile privind „birocrația europeană” și cea „românească”.

Despre cum sunt organizate programele în cadrul Politicii de coeziune: „Doar câteva reguli sunt stabilite la nivelul UE, deoarece majoritatea acestora – în special eligibilitatea și condițiile de finanțare – sunt de fapt stabilite la nivel național”

Explicația detaliată, transmisă de reprezentanții CE:

• „Gestionarea politicii de coeziune este împărțită între UE și statele membre („gestiune partajată”). Aceasta înseamnă că Comisia și statele membre convin asupra priorităților-cheie pentru investițiile din programele care urmează să fie sprijinite de fondurile UE. Odată ce programele sunt adoptate, statele membre sunt responsabile de punerea în aplicare a intervențiilor planificate prin selectarea proiectelor, în timp ce Comisia monitorizează punerea în aplicare a programelor și rambursează cheltuielile. Prin urmare, doar câteva reguli sunt stabilite la nivelul UE, deoarece majoritatea acestora – în special eligibilitatea și condițiile de finanțare – sunt de fapt stabilite la nivel național.”
•  În comparație cu perioada de programare anterioară, în noul cadru pentru perioada 2021-2027, politica de coeziune a simplificat în mod semnificativ procedurile și volumul aferent de legislație secundară pentru o punere în aplicare mai ușoară. Măsurile incluse în manualul de simplificare s-au reflectat în conceperea Regulamentului privind dispozițiile comune (RCP) și a regulamentelor fondurilor relevante pentru perioada 2021-2027, care au fost examinate și aprobate de colegiuitori, inclusiv de statele membre în cadrul Consiliului Uniunii Europene, în cadrul procedurii legislative. Acest lucru înseamnă că statele membre contribuie la elaborarea cadrului politicii de coeziune și sunt consultate în mod regulat în cadrul grupurilor de experți pe probleme legate de politica de coeziune.
•  Printre noile măsuri de simplificare, pentru prima dată, opt fonduri de gestiune partajată sunt acoperite într-un cadru unic. În plus, am extins opțiunile de utilizare a costurilor simplificate, care permit acordarea de finanțare pe baza rezultatelor, mai degrabă decât justificată prin facturi pentru fiecare cheltuială în parte.
• În același timp, unele proiecte necesită o pregătire minuțioasă, studii de fezabilitate cu o analiză adecvată a opțiunilor și consultări publice veritabile în diferite etape. În acest sens, achizițiile publice echitabile sunt necesare pentru a asigura o bună utilizare a banilor publici. Acest lucru necesită timp și efort și nu ar trebui să fie considerat ca o risipă de resurse publice, ci ca o investiție în responsabilitatea și eficiența sectorului public. Pentru a contribui la acest lucru, gestiunea partajată funcționează pe baza principiului parteneriatului, prin care părțile interesate sunt implicate în toate etapele, de la programare la implementare, monitorizare și evaluare. Procedurile convenite sunt adesea aplicate nu doar pentru proiectele finanțate de UE, ci și pentru cele naționale.

Recomandări pentru România, în privința simplificării reglementărilor: sistemul informatic interoperabil; implicarea partenerilor sociali

• Comisia sprijină capacitatea României de a pune în aplicare fondurile UE prin formularea de recomandări și prin schimbul de bune practici ale statelor membre și ale instituțiilor internaționale. De exemplu, Comisia a solicitat autorităților de management să asigure dezvoltarea unui sistem informatic interoperabil pentru schimbul corect de informații și monitorizarea implementării, precum și implicarea autorităților de management în pregătirea foilor de parcurs privind capacitatea administrativă la nivel național și regional.
• De asemenea, contribuim la consolidarea capacității regiunilor și a autorităților naționale de a pune în aplicare instrumente de împrumut sau de garantare, precum și combinarea acestora cu subvenții, care ar putea ajuta în special întreprinderile să acceseze sprijinul necesar prin intermediul instituțiilor financiare.
• Dorim ca autoritățile române să consolideze parteneriatele și să implice partenerii economici și sociali pentru a contribui la discuțiile privind criteriile de selecție a proiectelor și procedurile aferente. Așteptăm cu nerăbdare o participare activă a societății civile la discuții, care ar trebui să ajute la identificarea practicilor de „gold plating” și la o mai bună adecvare a procedurilor.