Mai multe fosile descoperite în Franța dezvăluie capul unui millipede antic, considerat cel mai mare gândac de pe planetă. A trăit acum 305 milioane de ani

În perioada Carboniferului, nivelul de oxigen atmosferic de pe Pământ a crescut, ajutând unele plante și animale să crească la proporții gigantice. Un exemplu notabil a fost Arthropleura, cea mai mare insectă cunoscută vreodată, cu o lungime de până la 3,2 metri (10-1/2 picioare), care locuia în ceea ce este astăzi America de Nord și Europa, potrivit Reuters.

Deși fosilele sale sunt cunoscute din 1854, a existat o mare lacună în înțelegerea acestei creaturi, deoarece niciunul dintre resturi nu avea un cap bine conservat. Descoperirea în Franța a două fosile de Arthropleura cu capete intacte a remediat această situație, furnizând detaliile anatomice necesare oamenilor de știință pentru a clasifica această creatură drept un milipod primitiv uriaș și pentru a stabili că nu era un prădător, ci mai degrabă un mâncător de plante.

Fosilele, dezgropate în Montceau-les-Mines (Franța), sunt ale unor indivizi tineri, datând de acum aproximativ 305 milioane de ani. La acea vreme, acest loc se afla în apropierea Ecuatorului, cu un climat tropical și un mediu mlăștinos, luxuriant. În timp ce Arthropleura era mastodontul acestui ecosistem, fosilele păstrează indivizi tineri cu o lungime de doar 1-1/2 inch (4 centimetri).

Fosilele arată că capul lui Arthropleura era aproximativ circular, cu antene subțiri, ochi stâlpiți și mandibule – fălci – fixate sub el. Arthropleura avea două seturi de apendice de hrănire, primul scurt și rotund, iar al doilea alungit și asemănător unui picior.

Exemplarele aveau fiecare 24 de segmente ale corpului și 44 de perechi de picioare – 88 de picioare în total. Pe baza aparatului său bucal și a unui corp construit pentru locomoție lentă, cercetătorii au concluzionat că Arthropleura era un detritivor, precum milipedele moderne, hrănindu-se cu plante în descompunere, mai degrabă decât un prădător precum centipedele.

Ar fi putut avea același rol în ecosistemul său ca elefanții de astăzi sau dinozaurii mari, precum sauropodele cu gât lung din trecut – „un animal mare care își petrecea cea mai mare parte a timpului mâncând”, a declarat paleontologul Mickaël Lhéritier de la Laboratorul de Geologie din Lyon al Universității Claude Bernard Lyon 1 din Franța, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Science Advances.

„Cred că este un animal destul de maiestuos. Cred că gigantismul său îi conferă o aură deosebită, precum aura balenelor sau a elefanților”, a declarat Lhéritier. „Îmi place să mi-l imaginez ca fiind „vaca” din Carbonifer, mâncând în cea mai mare parte a zilei – dar, desigur, o vacă cu un exoschelet și mult mai multe picioare”.

Libelule de mărimea vulturilor și scorpioni de peste un metru lungime

Arthropleura a fost cel mai mare artropod terestru cunoscut, un grup care include insecte, păianjeni, miriapode, centiapode, homari și crabi.

Anatomia capului său a furnizat dovezi că millipedele și centipedele sunt mai strâns înrudite decât se credea anterior.

„Aceste caracteristici anatomice sunt destul de izbitoare, deoarece chiar dacă corpul lui Arthropleura prezintă caracteristici asemănătoare cu cele ale millipedei – două perechi de picioare pe segment – caracteristicile capului sunt un amestec de millipede și centipede”, a declarat Lhéritier.

Antenele lui Arthropleura sunt asemănătoare millipedei, cu șapte segmente. Forma apendicelor sale de hrănire și poziția fălcilor sunt asemănătoare centipedei, deși forma fălcilor este asemănătoare millipedei.

Ochii cu pedunculi – ca ai crabilor – sunt izbitori deoarece niciun membru viu al grupului de artropode care include miriapodele și centiapodele nu are acest tip de ochi.

În lumina acestor fosile, cercetătorii au efectuat o nouă analiză care combină datele anatomice și genetice pentru centipede și milipede, plasând Arthropleura ca „un milipod ancestral”, a declarat Lhéritier.

„Chiar dacă avea unele piese bucale de centipede, anatomia trunchiului său pare să indice că nu era carnivor ca centipedele moderne, deoarece nu avea forcipule – „colți” de centipede – sau orice apendice construit pentru vânătoare. Faptul că avea două perechi de picioare pe segmente, precum miriapodele, i-a afectat locomoția și implică faptul că era un artropod destul de lent”, a declarat Lhéritier.

Alte exemple de gigantism al artropodelor din Carbonifer au inclus Meganeura, o libelulă de mărimea unui vultur, și Pulmonoscorpius, un scorpion de peste un metru lungime.

„Există doi factori posibili pentru a explica acest lucru: un vârf al concentrației de oxigen în atmosferă în timpul Carboniferului și disponibilitatea resurselor. Deoarece artropodele au colonizat pământul înaintea vertebratelor, au avut acces la noi resurse care le-au favorizat diversificarea, iar unele specii au putut dobândi dimensiuni gigantice”, a explicat Lhéritier.