Mai multe țări din lume ar putea rămâne fără urși panda: Ce este „diplomația panda” practicată de China și de ce sunt urșii albi-negri atât de valoroși

Unii dintre ultimii panda giganți din Statele Unite se vor întoarce în China mai devreme decât era anticipat, scrie NBC News.

Grădina zoologică națională a anunțat săptămâna trecută că cei trei urși panda din custodia sa – Mei Xiang, Tian Tian și puiul lor mascul de 3 ani, Xiao Qi Ji – se vor întoarce în China până la data de 15 noiembrie.

Fanii urșilor panda s-au adunat pentru a-și lua rămas bun de la animalele faimoase, care au fost mult timp una dintre principalele atracții ale grădinii zoologice.

„Probabil că va dura mult timp, probabil că va fi una dintre ultimele dăți când voi vedea un panda în captivitate”, a declarat pentru NBC News Ryan Nickol, care a călătorit din Pennsylvania pentru a vedea urșii de mai multe ori în ultimele săptămâni. „Așa că este destul de frustrant și, de asemenea, un pic trist”.

Plecarea lor lasă Grădina Zoologică din Atlanta ca fiind singura din SUA cu un program de urși panda. Dar acordul de împrumut pentru cei patru panda de la grădina zoologică expiră anul viitor, ceea ce ridică perspectiva ca în SUA să nu mai existe niciun urs panda,
lucru ce nu s-a mai întâmplat din 1972.

SUA nu este singura țară care se confruntă cu pierderea îndrăgiților urși, pe care China îi oferă de mult timp altor țări în cadrul a ceea ce se numește „diplomația panda”. Singura pereche de urși panda din Marea Britanie urmează să se întoarcă în China de la grădina zoologică din Edinburgh până la sfârșitul anului, în timp ce Australia și China negociază prelungirea unui acord de împrumut pentru doi urși panda de la grădina zoologică din Adelaide, care expiră anul viitor.

În funcție de ce se va întâmpla, toate cele trei țări ar putea rămâne fără panda până în 2024.

Exodul panda are loc în contextul în care SUA și aliații săi sunt în dezacord cu China în legătură cu o serie de probleme, inclusiv comerțul, tehnologia, statutul Taiwanului și poziția Chinei față de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina.

Panda – simbol național și monedă de schimb

Protecționismul statului chinez față de urșii panda nu se datorează numai problemelor de conservare, ci și a valorii economice reprezentantă de fiecare exemplar în parte.

Spre exemplu, după cum a explicat Jeff Wallace, profesor de economie aplicată la Universitatea din Memphis pentru BBC, Ya Ya, un urs panda care s-a întors în China la sfârșitul lui aprilie după 20 de ani petrecuți în Memphis, genera în jur 20 de milioane de dolari anual pentru economia orașului prin atragerea turiștilor.

În acest context, urșii nu sunt numai o „resursă” valoroasă, ci și limitată – conform ONG-ului Pandas International, în lume există aproximativ 650 de urși panda în captivitate.

În vreme ce urșii ar putea deveni tot mai puțini disponibili publicului din cauza contextului internațional actual, populația sălbatică de panda este, totuși, în creștere. În prezent, există peste 1.800 de specimene în sălbăticie: o creștere de 17% în ultimul deceniu, care a determinat reclasificarea speciei, explică ONG-ul World Wide Fund For Nature.

Acum, ursul emblematic al Chinei nu mai este considerat „periclitat” de grupurile de conservare, ci doar „vulnerabil”.