Mai poate restrânge Guvernul drepturi și libertăți prin ordonanțe militare? Ce efecte juridice produce hotărârea votată în Parlament, prin care PSD și UDMR au condiționat aprobarea stării de urgență
Parlamentul a adoptat, joi, o hotărâre prin care se aprobă decretul președintelui privind prelungirea stării de urgență cu încă o lună, dar PSD și UDMR au introdus câteva condiții. Cea mai importantă: restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege și trebuie să fie determinată exclusiv de prevenirea și combaterea pandemiei de Covid-19.
Este legal/ constituțional ca Parlamentul să pună condiții la aprobarea decretului prezidențial? Ce efecte juridice are hotărârea Palamentului și, mai ales, va mai putea restrânge Guvernul drepturi și libertăți prin intermediul ordonanțelor militare emise de ministrul de interne sau o va putea face de acum încolo doar prin Ordonanțe de Urgență?
În primul rând, Parlamentul a aprobat, joi, prin hotărâre, nu printr-un proiect de lege, decretul prezidențial care prelungește starea de urgență. În unele situații, hotărârile Parlamentului sunt consultative pentru Guvern, dar în acest caz nu e clar.
Prin urmare, Guvernul poate să ignore condițiile impuse de opoziție prin hotărârea de azi. Dacă se va ajunge la conflict juridic între Guvern și Parlament pe această tema, doar CCR poate stabili forța juridică a hotărârii votate joi, dacă este obligatorie sau nu pentru Guvern.
Dacă Guvernul decide să respecte condițiile puse în hotărârea Parlamentului, atunci ce înseamnă că ”restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege”?
În această situație, guvernul nu va mai putea restrânge drepturi și libertăți prin intermediul așa numitelor Ordonanțe Militare.
O va putea face doar prin ordonanțe de urgență. Doar ele sunt acte normative cu putere de lege, nu și ordonanțele militare, care sunt acte administrative.
Potrivit juriștilor consultați de G4Media.ro, Ordonanțele Militare nu sunt acte normative cu putere de lege, ci acte administrative normative, adică acte juridice cu o forță inferioară legii.
Or, majoritatea restricțiilor care vizează drepturi și libertăți, cum ar fi interdicția de circulație între anumite ore sau de ieșire din casă, au fost impuse până acum prin Ordonanțe Militare.
Ordonanța de urgență numărul 1 din 21 ianuarie 1999 prevede că ”în exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile prevăzute la art. 7 alin. (1) pot emite ordonanțe militare, respectiv ordine, care sunt obligatorii, conform legii.”
Avocatul Toni Neacșu a explicat pentru G4Media.ro că prin Legea 453/2004 a fost modificata OUG 1/1999, fiind eliminată prevederea de la art. 8, care stabilea că ordonanța militară avea putere de lege.
Și avocata Elenina Nicuț spune că, după hotărârea Parlamentului, Guvernul nu mai poate restrânge drepturi și libertăți prin intermediul ordonanțelor militare. Ce se întâmplă însă cu cele adoptate deja?
”Pentru măsurile în vigoare, atâta vreme cât au fost luate în baza fostului decret, ar trebui să se mențină”, este de părere Nicuț. Alți juriști consideră însă că ordonanțele militare care mai sunt încă în vigoare nu mai pot produce efecte pe viitor după adoptarea hotărârii, dar că efectele trecute raman neatinse.
Un alt motiv de controversă îl reprezintă înseși condițiile introduse de PSD și UDMR în hotărârea prin care au aprobat prelungirea stării de urgență.
Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, susține că Parlamentul trebuia să se limiteze la aprobarea sau respingerea decretului prin care președintele a dispus prelungirea stării de urgență cu încă o lună.
Birchall mai spune că decretul președintelui nu poate fi modificat, pentru că altfel s-ar încălca Constituția.
”În textul Constituției se face referire la încuviințarea măsurii stării de urgență, nu a măsurilor! A interpreta altfel ar însemna înlocuirea funcției prezidențiale, doar președintele având dreptul să decreteze, iar Parlamentul doar să fie de acord sau nu!”, scrie fostul ministru pe Facebook.
Și alți juriști au declarat pentru G4Media.ro că Parlamentul poate doar încuviința sau nu decretul prezidențial, fără a interveni suplimentar în conținutul lui.
Articolul 93 din Constituție prevede că ”Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia”.
Prin urmare, este pusă în discuție însăși constituționalitatea hotărârii Parlamentului.
Doar Curtea Constituțională, dacă va fi sesizată, va putea stabili dacă Parlamentul și-a depășit atribuțiile condiționând aprobarea decretului prin hotărârea votată joi.
Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin
Citește și
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
32 comentarii