Maia Sandu cere parlamentului să iniţieze procedura de organizare a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE/ Consultarea, în octombrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut luni un apel la parlament să iniţieze procedura de organizare a referendumului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi a îndemnat societatea civilă la coordonarea eforturilor pentru a combate propaganda şi dezinformările, promovând în acelaşi timp beneficiile aderării republicii la UE, potrivit Deschide.md, transmite Agerpres.

„Vreau să fac un apel către Parlamentul Republicii Moldova să iniţieze procesul propriu-zis şi să pornim activităţile pentru organizarea referendumului în această toamnă”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău.

Potrivit Deschide.md, alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea R.Moldova la UE ar urma să aibă loc în luna octombrie a spus Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă.

Rugată să precizeze dacă cunoaște o dată preliminară când ar urma să se desfășoare scrutinele, Sandu a răspuns: „Cel mai probabil în luna octombrie”.

Maia Sandu a mai spus că vrea referendumul constituțional să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pentru ca prezența la urne „să fie cât mai mare”, scrie Europa Liberă Moldova. Potrivit ei, Curtea Constituțională trebuie să dea „cât de curând posibil” o decizie la sesizarea opoziției, care a contestat modificarea Codului Electoral în acest sens.

În decembrie 2023, Maia Sandu a cerut să fie organizat, în toamna lui 2024, un referendum despre aderarea Moldovei la UE, anunțând și că va candida pentru un nou mandat. În scurt timp, majoritatea deputaților partidului de guvernământ PAS a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale.

Opoziția pro-rusă a anunțat deja că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul. Alte partide și-au arătat susținerea pentru referendum, dar nu a fost de acord să fie în aceeași zi cu prezidențialele, mai notează sursa citată.

Pe de altă altă parte, guvernarea pro-europeană de la Chișinău se teme că Rusia ar putea interveni în procesul electoral pentru a deturna integrarea europeană a Republicii Moldova.

Maia Sandu a subliniat și beneficiile aderării la Uniunea Europeană, menţionând că avantajul cel mai mare este pacea.

„Cel mai mare avantaj este pacea. Cu toţii cunoaştem că pacea este garantată în UE. În toate statele membre ale UE oamenii se bucură de pace şi de aici încrederea mea că toţi cetăţenii Republicii Moldova vor ca statul nostru să devină stat membru al UE, pentru că toţi cetăţenii R. Moldova îşi doresc pace aici în R. Moldova, poate doar cu excepţia câtorva slujitori ai Kremlinului, dar în marea majoritate cetăţenii noştri vor pace. UE e în primul rând un proiect de pace şi aşa putem să consolidăm pacea prin aderarea la UE”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit ei, Republica Moldova se află în faţa unei oportunităţi istorice, deşi de 30 de ani s-a vorbit despre integrare europeană fără să se facă paşi hotărâţi.

„Auzim voci din opoziţie care spun că acest proiect nu este al poporului, ci al guvernării, ca să convingem că acesta este un proiect al poporului e nevoie să facem acest referendum acum”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, ea s-a adresat societăţii civile cu îndemnul de a-şi coordona eforturile în combaterea falsurilor şi dezinformărilor despre UE, de a explica societăţii ce înseamnă UE şi care sunt transformările.

În acest sens, Maia Sandu a spus că luni a fost lansată platforma web pentru.md, care va promova mesaje despre Uniunea Europeană şi va combate falsurile lansate în spaţiul public despre blocul comunitar, conform Newsmaker.

Pe lângă principalul avantaj de pace, aderarea la UE va aduce bunăstare şi prosperitate cetăţenilor R. Moldova, a menţionat aceasta, dând ca exemplu nivelul de viaţă în statele care au aderat la UE, precum România, şi făcând trimitere şi la recentele date cu privire la volumul exporturilor.

Astfel, în anul 2023, 65% din volumul total al exporturilor a fost direcţionat către piaţa Uniunii Europene, 47 de miliarde de lei provenind din UE în R. Moldova. În Federaţia Rusă, exporturile moldovene au constituit 3,5 %.

Republica Moldova este ţară-candidată la aderarea la UE. În decembrie 2023, Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova.

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Republicii Moldova a venit cu o primă reacţie după ce Federaţia Rusă a organizat alegeri prezidenţiale în stânga Nistrului, în pofida interdicţiei impuse de autorităţile de la Chişinău. Maia Sandu a acuzat Moscova de sfidare. „Denotă lipsă de respect”, a afirmat ea, potrivit portalului NewsMaker.

„Reprezintă o nouă acţiune care sfidează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova din partea Federaţiei Ruse. O nouă acţiune care denotă lipsă de respect faţă de Moldova şi cetăţenii ei”, a declarat preşedintele R.Moldova, adăugând că guvernul va anunţa, „în termini utili”, măsura de răspuns faţă de acţiunile Rusiei.

Referitor la incidentele de la Ambasada Federaţiei Ruse din Chişinău, dar şi la presupusul atac cu dronă de la Tiraspol în ziua alegerilor organizate de Rusia, Sandu a declarat: „Ambele seamănă a acţiuni de provocare, care să alimenteze frica şi să creeze o situaţie tensionată”.

Federaţia Rusă a organizat în Transnistria birouri de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, fără acordul Chişinăului. Autorităţile constituţionale ale R. Moldova, SUA, România şi Marea Britanie au criticat Rusia, acuzând-o că încalcă, astfel, integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova. În cadrul scrutinului, potrivit presei locale, au participat peste 46.000 de locuitori ai Transnistriei care au votat duminică, în ultima zi de vot. Aproape 45.000 dintre ei, adică 97%, au votat pentru Vladimir Putin. Rezultatele alegerilor din 17 martie indică cea mai mică prezenţă la vot la prezidenţialele organizate de Rusia în stânga Nistrului din ultimii 18 ani, remarcă NewsMaker.

Referitor la alegerile prezidenţiale din Rusia, care i-au asigurat un nou mandat preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin, acestea nu pot fi numite nici libere şi nici corecte, a afirmat Maia Sandu.

„Nu poate fi vorba despre alegeri libere şi corecte atunci când oponenţi adevăraţi sunt înlăturaţi din cursă, atunci când represaliile sunt atât de mari încât oamenilor le este frică să vorbească, asta nu este democraţie şi asta, mai ales, nu este ceea ce vrem să construim noi, aici, în Moldova. De asta vrem să fim stat membru al UE. Aceasta nu este democraţie şi nu este alegere conştientă şi liberă a cetăţenilor”, a declarat preşedinta Maia Sandu.

Chişinăul, a spus ea, îşi doreşte relaţii bune cu toate ţările, inclusiv cu Federaţia Rusă, dar cu o condiţie. „Noi ne dorim o relaţie bună cu toate ţările, inclusiv cu Federaţia Rusă, dar vrem să vedem respect pentru integritatea teritorială, pentru suveranitatea Moldovei. Vrem să vedem respect pentru cetăţenii noştri, vrem ca Federaţia Rusă să nu se amestece în treburile noastre interne, aşa cum noi nu ne implicăm în treburile interne ale Rusiei. Noi nu putem să avem relaţii bune cu un regim care ucide oameni nevinovaţi în fiecare zi, dar asta nu înseamnă că în momentul în care Federaţia Rusă va deveni ţară liberă şi va renunţa la război, lucrurile nu se vor schimba”, a afirmat Maia Sandu. AGERPRES/(AS – autor: Lilia Traci, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)