Maia Sandu despre „Revoluția Twitter” de la 7 aprilie 2009, soldată cu patru morți și sute de răniți: „Crimele din 7 aprilie 2009 își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor”

Președintele Maia Sandu a declarat, miercuri, despre protestele de la 7 aprilie 2009 care au răsturnat regimul comunist în urmă cărora mai multe persoane au fost ucise, iar mii de tineri au fost bătuți și maltratați de forțele de ordine, că trebuie continuată ancheta, iar cei vinovați trebuie trași la răspundere.

„Crimele din 7 aprilie 2009, ignorate timp de mulți ani, își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor. Și ea va veni”, a declarata Maia Sandu cu această ocazie.

La 13 ani de la Revoluția Twitter, așa cum a numit-o presa occidentală, nimeni nu a avut de suferit și nu au existat condamnări a celor care au dat ordine pentru represiunea în forță a protestelor de atunci împotriva regimului comunist condus de Vladimir Voronin.

Maia Sandu a adăugat că ziua de 7 aprilie nu va fi niciodată o zi obișnuită în Republica Moldova.

„În 2009, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere libertate și democrație – și au schimbat mersul istoriei noastre. 7 aprilie 2009 ne-a făcut mai cetățeni. Mai implicați, mai curajoși, mai activi. Deși anii următori ne-au pus la multe încercări, am știut să ne apărăm libertatea și nu am permis Moldovei să degradeze în dictatură. Cu determinare și curaj, am reușit să ne luăm țara înapoi”, a precizat Maia Sandu.

Șefa statului a mai adăugat că, în prezent, se încearcă o construcție corectă a statului bazată pe munca în slujba cetățeanului și protejarea drepturilor sale pin reforme profunde, în special în zona justiției.

După 13 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, niciun funcționat de rang înalt al statului nu a fost tras la răspundere pentru abuzurile și violențele comise în perioada respectivă. Mii de tineri au fost arestăți, bătuți cu bestialitate, umiliți, violați și unii chiar uciși în urma unor astfel de tratamente, după care cei responsabili au mușamalizat aceste fapte.

Doar 108 victime au depus plângeri la Procuratură, iar în 31 de cazuri, oamenii legii s-au autosesizat. Dintre cele 71 de cauze penale, pornite ulterior, la sesizarea unui grup de avocați și a victimelor, 42 vizau tortura, 19 – excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, iar 10 cauze au fost pornite pentru alte categorii de infracţiuni.

În urma evenimentelor din aprilie 2019, cel puțin trei persoane au decedat în condiții ne-elucidate, iar una s-a stins câteva zile mai târziu în urma traumelor.

Doar un singur caz, cel al lui Valeriu Boboc, a fost cercetat și dovedit la insistența avocaților și cu ajutorul expertizelor internaționale. Despre celelalte trei cazuri, procurorii spun că ar fi vorba de sinucidere. În același timp, mai mulți angajați ai organelor de drept, reclamați pentru tortură, au fost achitați și avansați în carieră. Unii ocupă și astăzi funcții importante în instituțiile de forță.

Numai câțiva polițiști moldoveni au primit pedepse simbolice cu suspendare pentru torturarea tinerilor în comisariatele de poliție. Zeci de dosare intentate pentru tratamente inumane și degradante mai rămân pe rol în instanțele de judecată, dar nu se cunoaște cum ar putea fi soluționate.

Foto: Imagine de la protestele din 2009 de la Chișinău / Wikipedia