Maia Sandu, prima confruntare majora cu Rusia în calitate de președinte al republicii Moldova pe tema retragerii trupelor din Transnistria

Declarațiile președintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la necesitatea retragerii militarilor ruși de pe teritoriul regiunii transnistrene a țării a generat reacția nervoasă a Rusiei, scrie Kommersant, citată de Rador.

Ministerul rus de Externe a declarat că acest lucru ar putea submina eforturile de reglementare pașnică a conflictului din Transnistria De situație a profitat deja Igor Dodon, care a pierdut în favoarea doamnei Sandu recentele alegeri prezidențiale. El s-a solidarizat cu poziția Moscovei, avertizând că va scoate populația în stradă în scopul menținerii păcii.

Înainte chiar de a fi învestită în funcție, președintele nou ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, se găsește cu Federația Rusă în pragul unui confict. Motivul îl constituie declarația făcută de aceasta, referitoare la necesitatea retragerii militarilor ruși de pe teritoriul republicii.

„Voi încerca să obțin retragerea Grupării operative a trupelor rusești (OGRV) din Transnistria. Aceasta este poziția oficială a Republicii Moldova, care nu s-a schimbat și pe care voi continua să o promovez. Nu este nimic nou, toate guvernele noastre au avut acest punct de vedere – și anume, această grupare operativă trebui retrasă, munițiile (în depozitele situate în Transnistria se păstrează în jur de 20 de mii de tone de muniții – n. „Kommersant”) trebuie să fie retrase. Este foarte important de restabilit integritatea teritorială și independența Republicii Moldova”, a declarat Sandu într-un interviu acordat pe 26 noiembrie postului de televiziune „Мoldova-1”.

La aceste afirmații Ministerul de Externe al Rusiei a reacționat a doua zi. „Considerăm că declarația respectivă are ca obiectiv subminarea eforturilor de reglementare pașnică a problemei transnistrene – a declarat purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei, Maria Zaharova, la un briefing -. Am vrea să vă reamintim faptul că deja de 25 de ani în regiunea în care sunt prezenți militarii ruși pentru menținerea păcii se menține stabilitatea, nu curge sânge, nu se aud focruri de armă”.

Reamintim că prezența militară rusească pe teritoriul Republicii Moldova (și anume în Transnistria, nerecunoscută și necontrolată de Chișinău) include două componente – Gruparea operativă a trupelor rusești (OGRV) și contingentul de menținere a păcii.

Prezența militarilor pentru menținerea păcii este garantată de „Acordul referitor la principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, semnat pe 21 iulie 1992 de liderii de atunci ai Rusiei și Republicii Moldova, Boris Elțin și Mircea Snegur.

Însă OGRV, care numără în jur de o mie de soldați și ofițeri, dislocați, de asemenea, în Transnistria, nu este privită de autoritățile moldovenești în contextul operațiunii de menținere a păcii. Autoritățile moldovenești nu recunosc statutul oficial al acestor militari.

Încă în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia și-a luat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile din Transnistria, însă nu și l-a respectat.

În iunie 2018, Adunarea Generală a ONU a adoptat, de asemenea, o rezoluție care face apel la Federația Rusă să-și retragă militarii din Republica Moldova. Oficialii de la Moscova au calificat rezoluția drept „o manevră de propagandă”, și au subliniat că aceasta „se opune eforturilor de reglementare a situației în Transnistria, întreprinse sub egida ONU”.

Practic fiecare președinte moldovean a declarat că militarii OGRV trebuie retrași din Republica Moldova, iar munițiile din satul Kolbasna, pe care aceștia le păzesc, trebuie retrase.

Totodată, vineri, 27 noiembrie, Igor Dodon nu a ratat ocazia să o critice pe Maia Sandu, în fața căreia a pierdut recent alegerile prezidențiale. Dodon, ale cărui prerogative prezidențiale se încheie la sfârșitul lunii decembrie, a declarat că nu va permite agravarea situației în Transnistria și în legăturile Moscovei cu Chișinăul.

„Au fost câteva declarații de neînțeles făcute de noul președinte în legătură cu Federaţia Rusă, cu Transnistria – a declarat Dodon într-un mesaj video postat pe pagina sa de pe Facebook -. Nu vom permite repetarea anilor ’90, când conducătorii țării lansau la Chișinău lozinci de genul ‘geamantan – gară – Rusia’… Vom face tot posibilul ca să menținem pacea și liniștea în țară prin toate mijloacele legale”; și a adăugat: „Dacă trebuie, voi scoate oamenii în stradă ca să apere pacea”.

În mesajul său Dodon a subliniat că Republica Moldova este o țară parlamentară, și decizia va fi luată de parlament, indiferent de declarațiile președinte nou ales.

În Parlamentul Republicii Moldova, care este alcătuit din 101 de parlamentari, nu există o coaliție de guvernare. Partidul doamne Sandu, „Acțiune și Solidartate” (PAS) deține numai 15 fotolii de deputat, iar Partidul Socialiștilor (al cărui lider informal este Igor Dodon) are 37 de fotolii de deputat. Maia Sandu intenționează să îndrepte în vitorul apropiat această situație.

Între altele, Sandu insistă asupra demisiei guvernului, fapt care va atrage după sine și dizolvarea parlamentului. Deocamdată însă partidele de dreapta (de opoziție) nu au suficiente voturi pentru aceasta.

Igor Dodon declară, de asemenea, că trebuie schimbată componența legislativului. „În acest parlament nu există o majoritate, el nu corespunde alegerii făcute de cetățeni în 2019. Organul legislativ trebuie și va fi dizolvat”, a remarcat președintele vineri, 27 noiembrie. Într-adevăr, după părerea sa, va fi mai bine să fie organizate alegeri parlamentare în 2021 – „în primăvară devreme, preferabil în vară, ori în toamnă”.

Dodon a remarcat faptul că în acest moment guvernul se află „într-o situație foarte dificilă, în lupta împotriva crizei, pandemiei și secetei” și demisia miniștrilor „va băga țara în haos”.

Totuși, o asemenea amânare i-ar putea da lui Igor Dodon timp să-și consolideze în jurul său propriul partid al electoratului pro-rusesc. Încă de pe acum el face pași activi în această direcție. Joi, 26 noiembrie, el a propus parlamentului o nouă lege privind funcționarea limbilor pe teritoriul republicii, inclusiv pentru protejarea limbii ruse.

Iar cu o zi înainte socialiștii înregistraseră în parlament un proiect de lege privind ridicarea interdicției privind difuzarea programelor analitice și de știri ale posturilor de televiziune rusești. Dodon a lăsat să se înțeleagă: după plecarea din funcția de șef al statului, va conduce Partidul Socialiștilor, care-l susține. Decizia finală va fi luată în cadrul congresului partidului, care va avea loc pe 30 decembrie.

Sursa: Kommersant/ Rador/ Traducerea Silvia Nicolau