Maia Sandu: Viitorul Parlament ar putea modifica Constituția și ar putea statua „limba română” în loc de „limba moldovenească”

Președintele Maia Sandu a declarat, luni seara, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că Parlamentul este în măsură să opereze modificări asupra Constituției, astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”, în conformitate cu o decizie a Curții Constituționale în acest sens din 2013.

„Întrebarea aceasta ar urma să fie adresată Parlamentului, deoarece acesta are puterea să ajusteze articolul din Constituție cu privire la limba română. Până acum însă nu s-a format un număr suficient de parlamentari care să susțină ajustarea în Constituție și să avem limba română în legea supremă. Îndată ce va fi un Parlament care să rezolve problema, aceasta va fi soluționată. Important acum sunt programele de studiere a limbii române pentru ucraineni, găgăuzi, ruși, etc”, a răspuns Maia Sandu unei întrebări a deputatului român Titus Corlățean.

Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituţiei, potrivit căreia limba de stat este cea ”moldovenească”.

Declaraţia de Independenţă, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituţia, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii şi socialiştii, stabileşte că limba de stat se numeşte moldovenească. De aici, în ultimii aproape 30 de ani, au existat o serie de dezbateri în societate, iar politicienii au folosit în mod populist această ambiguitate.

Această discuție despre limba română versus limba moldoveanească s-a inflamat din nou la începutul acestui an, atunci când judecătorii Curții Constituționale de la Chișinău au decis că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme” și a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituția nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”.

Cu o lună înainte, în decembrie 2020, după ce fostul președinte Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, socialiștii au încercat să adopte în Parlament o lege prin care limba rusă să aibă statut de „limbă de comunicare interetnică” și să primească practic aproximativ aceleași drepturi ca limba de stat vorbită în Republica Moldova.

Sub tirul întrebărilor deputaților ruși și maghiari

De altfel, Maia Sandu nu a scăpat de critici pe această temă a limbii ruse nici la APCE, acolo unde un deputat rus a întrebat de ce Maia Sandu ar fi îngrădit dreptul la studierea limbii ruse în școli atunci când a fost ministru al Învățământului.

Această temă a fost folosită mult în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale din timpul anului trecut de către media ruse și echipa de campanie a lui Igor Dodon. În replică, Sandu i-a răspuns deputatului rus că că legea de atunci a fost creată pentru a asigura dreptul elevilor de a alege limba pe care vor să o învețe, una dintre opțiuni fiind și limba rusă.

„Este o alegere, nu este împotriva nimănui”, a replicat Maia Sandu.

Astfel de întrebări au venit și din partea unui deputat maghiar. El a întrebat-o pe Maia Sandu despre autonomia regiunii găgăuze în contextul mișcării unioniste din Republica Moldova. În replică, șefa statului de la Chișinău a spus că mișcarea unionistă cu România în Republica Moldova nu este ceva nou și datează de 30 de ani la Chișinău, fapt ce nu a afectat cu nimic autonomia regiunii găgăuze.

„Este important ca societatea să se coaguleze în jurul unor obiective comune, acestea să-i unească și pe vorbitorii de limbă rusă, și chiar să atragă pe câțiva din Găgăuzia. Eu lucrez în această direcție”, a declarat Maia Sandu.

Foto: Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, răspunde unei sesiune de întrebări la APCE. Sursa/Facebook