Make America great again. Moștenirea lui Trump

Scenele incredibile de violență din Washington, asaltarea Capitoliului, simbol puternic al democrației americane, marchează finalul epocii Trump așa cum a debutat: în stare de asediu. Cel mai ridicol președinte din istoria SUA lasă în urma sa o moștenire urâtă, pătată cu sângele celor patru morți în evenimentele de miercuri, o țară profund divizată, polarizată, radicalizată, cu răni vii pe trupul ei care nu se vor vindeca prea ușor.

Modelul democratic american intrase deja în suferință încă din 2016, când Donald Trump a câștigat alegerile în urma unei campanii care a aruncat țara în aer, divizând America între albi și negri, între băștinași și imigranți, între creștini și musulmani, între bărbați și femei. Pe tot parcursul celor patru ani de mandat, Trump s-a mișcat între aceste extreme, le-a potențat, s-a hrănit din conflicte ideologice reale sau imaginare, transformând Statele Unite într-un butoi cu pulbere gata oricând să explodeze, ceea ce în unele orașe s-a și întâmplat.

Pompierul Trump nu doar că n-a reușit să stingă focurile aprinse tot de el în campania pentru alegerile din 2016, dar le-a întețit fără încetare. Avertizam într-un text publicat în urmă cu patru ani că ”America reprezintă încă standardul, reperul, modeul aspirațional dacă doriți al multor democrații emergente. Populismul, extremismul, partizanatul presei, atacurile murdare au atins cote de neimaginat în cursa dintre Donald Trump și Hillary Clinton. La nivel simbolic și imagologic, modelul american și-a pierdut din puterea de seducție”. (Detalii aici)

Acum, după patru ani, nu doar că modeul american și-a pierdut capacitatea de seducție, dar America și-a distrus una dintre cele mai puternice arme în raport cu adversarii și contestatarii săi: ascendentul moral. Va fi dificil pentru SUA o vreme de aici încolo să pretindă că este un exportator de democrație și bune practici. Nu mai poți ține lecții despre democrație după ce ai fost condus de un președinte înconjurat de o nomenclatură profund coruptă, care a promovat nepotismul fără jenă și a abuzat de puterile sale pentru a-și grația colaboratorii și prietenii condamnați de justiție.

Autocrații autentice precum Rusia sau China au toate motivele să exulte. Unul ca Putin va exploata din plin insurecția din Washington și excesele epocii Trump pentru a proclama eșecul modelului democratic în general și al celui american în special. Din acest motiv, liderii occidentali au calificat la unison evenimentele din Statele Unite drept un atac generic la adresa democrației, nu un simplu protest al susținătorilor lui Trump. Din acest motiv lumea ocidentală privește stupefiată  scenele neverosimile din SUA.

A nu recunoaște rezultatul alegerilor deși nu există nici cea mai mică dovadă de fraudă în masă, a lua cu asalt Congresul în ziua validării voturilor Colegiului Electoral, vandalizarea și asedierea instituțiilor democratice reprezintă metode de contestare specifice țărilor bananiere, democrațiilor fragile sau statelor subdezvoltate.

Însă în toți acești patru ani dificili, democrația americană a dat proba de foc a rezistenței sale în fața loviturilor teribile aplicate nu doar din afară, de dușmanii ei, ci mai ales din interior, de către însuși președintele SUA. Justiția a investigat corupția din jurul Casei Albe, traficul de influență exercitat de oamenii președintelui care au făcut din politica externă o sursă de bani, au trasnformat interesele Americi într-o politică pur tranzacțională, a unor interese mici, de grup.

Nu doar justiția, ci și alte instituții cheie din așa numitul Deep State au rezistat în ciuda presiunilor enorme la care au fost supuse de Trump în dorința sa de a-și subordona întreg statul și de acapara toată puterea. Este dificil să distrugi  în câțiva ani toate etajele de checks and balances construite în peste 200 de ani, dar nu imposibil.

Sistemul democratic a fost șubrezit, însă edificiul nu s-a prăbușit. A colonizat Curtea Supremă cu oamenii lui, dar asta nu înseamnă că a reușit să controleze toată justiția. Foarte probabil că, dacă Trump ar fi câștigat al doilea mandat, și-ar fi desăvârșit opera de distrugere și ar fi transformat Statele Unite în orice altceva decât democrația veritabilă care încă este azi.

În treacăt fie spus, înțelepciunea cu care au acționat forțele de ordine, lăsându-i pe susținătorii lui Trump să se plimbe prin clădirea Congresului, au limitat la patru pierderile de vieți omeneți, cu toate că insurecția de la Washington risca să se transforme oricând într-o baie de sânge dacă polițiștii sau Garda Națională ar fi intervenit în forță pentru evacuarea Capitol Hill, cum s-ar fi întâmplat în țări lipsite de tradiție democratică.

Modul în care s-a agățat irațional de putere îi scade semnificativ șansele de a fi nominalizat candidat la viitoarele alegeri din partea republicanilor. Peste câteva zile, după ce va fi părăsit oficial Casa Albă (20 ianuarie), este de așteptat să apară mărturii și dovezi ale abuzurilor comise în toți acești ani. Greu de crezut că Trump va scăpa de răspundere în fața justiției americane.

Sarcina grea a președintelui ales, Joe Biden va fi, culmea ironiei, să redea măreția Americii, o mare putere căzută în izolaționism păgubos și pierdută în conflicte comerciale absurde cu Europa. Dacă pentru Trump ”Make America great again” suna mai degrabă a slogan de reality show, pentru Biden va fi cea mai mare provocare a mandatului său.

Vom vedea în lunile și anii ce urmează dacă democrații vor reuși să închidă acest episod negru din istoria țării sau moștenirea lui Trump, faliile adânci săpate în societatea americană, se vor adânci și mai mult în războiul ideologic între stânga și dreapta, între radicalii trumpiști și fanaticii corectitudinii politice, război alimentat din greu de mogulii presei americane, de rețelele de socializare și de inamicii SUA din afara ei.