Mali anunță ruperea relațiilor diplomatice cu Ucraina, după înfrângerea grea suferită de armată și de mercenarii ruși Wagner în fața separatiștilor

Mali a anunțat duminică ruperea relațiilor diplomatice cu Ucraina, după ce un înalt responsabil ucrainean a recunoscut, potrivit Bamako, „implicarea” Kievului într-o înfrângere grea a armatei maliene și a grupului paramilitar rus Wagner la sfârșitul lunii iulie, în timpul luptelor cu separatiștii și jihadiștii, potrivit Le Figaro.

Guvernul de tranziție din Mali a decis să „rupă relațiile diplomatice cu Ucraina cu efect imediat”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, colonelul Abdoulaye Maïga.

Separatiştii care acţionează în partea de nord a statului african Mali au revendicat la sfârșitul lunii iulie o „victorie zdrobitoare” împotriva armatei guvernamentale şi a trupelor ruse din gruparea Wagner care luptă de partea acesteia, după trei zile de lupte intense în zona localităţii Tinzaouatene, în apropierea graniţei cu Algeria.

„Forţele noastre au anihilat definitiv aceste coloane inamice sâmbătă. Vehicule şi arme semnificative au fost capturate sau avariate. Puţinii supravieţuitori din rândurile armatei şi miliţiei (ruse) Wagner au fost luaţi prizonieri”, se arată într-un comunicat de presă semnat de un purtător de cuvânt al alianţei de grupări armate separatiste CSP-DPA, dominată de tuaregi.

Lupte de o amploare nemaivăzută de luni de zile au izbucnit între armată şi separatişti în localitatea Tinzaouatene, după ce Statul Major al armatei anunţase că a recucerit recent mai multe localităţi în operaţiunea sa ce are ca obiectiv recăpătarea controlului asupra întregului teritoriu al ţării.

Grupările separatiste armate au pierdut începând de anul trecut controlul asupra mai multor localităţi din nordul Mali, după o ofensivă a armatei care a culminat cu capturarea oraşului Kidal, un bastion al rebelilor.

Statul Mali se confruntă din 2012 cu grupările armate jihadiste active în regiunea Sahel, precum cele afiliate al-Qaida şi Statului Islamic, dar şi cu grupări ale rebelilor separatişti şi cu diverse bande înarmate.

La fel ca juntele militare care au preluat puterea prin lovituri de stat în ţările vecine Niger şi Burkina Faso, junta condusă în Mali de colonelul Assimi Goita a întors spatele fostei puteri coloniale Franţa, care s-a văzut forţată să-şi retragă trupele, în timp ce aceste trei ţări din Sahel strâng relaţiile politice şi militare cu Rusia.