Managerul Spitalului Județean Braşov: Este nevoie de o regândire a serviciilor de internare de zi / Spitalul are datorii acumulate de aproximativ 32 de milioane de lei

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov are nevoie de o „maximizare a contractului cu CJAS”, prin creşterea veniturilor pe spitalizare de zi şi reducerea cheltuielilor privind spitalizarea continuă a pacienţilor acuţi, în condiţiile în care valoarea primei categorii de servicii medicale reprezintă sub 1% din fondurile prevăzute în contractul cu CJAS, mult sub nivelul pe care îl primesc alte spitale de aceeaşi categorie din ţară, transmite Agerpres.

Necesitatea unei renegocieri cât mai rapide a contractului cu CJAS este subliniată în Planul de Dezvoltare a instituţiei sanitare pe 2025, înaintat forului sub a cărui coordonare funcţionează – Consiliul Judeţean Braşov, document semnat de managerul instituţiei, Emil Mailat, SCJU Braşov are nevoie nu doar de o creştere a numărului de paturi în sistem de internare de zi, ci şi de o diversificare a serviciilor care pot fi contractate pe acest tip de internare.

Conform documentului consultat de Agerpres, efectuarea analizelor de bază pentru pacienţii programaţi, care nu reprezintă urgenţe, în sistem de internare de zi şi a consultului pre-anestezic pentru cei programaţi pentru operaţii, va duce la o scădere a cheltuielilor actuale ale spitalului.

Potrivit datelor prezentate, o analiză a rentabilităţii serviciilor oferite de SCJU Braşov în 2024 arată că, în timp ce spitalizarea continuă acuţi a avut o rentabilitate de 4,98, iar cea de cronici – 2,66, serviciile de spitalizare de zi au avut o rentabilitate de peste 45 de procente.
Cu toate acestea, serviciile de spitalizare continuă reprezintă peste 28% din venituri, în timp ce cele de internare de zi doar 0,72%.

Veniturile decontate de CJAS în 2024 au reprezentat cele mai importante resurse din bugetul instituţiei sanitare, reprezentând 30,87%, urmate de subvenţiile pentru salarii de la Ministerul sănătăţii – 30,55% şi finanţarea de la bugetul de stat – 20,7%, la care se adaugă sume mai reduse din programe naţionale derulate prin CAS (9,38%) de la bugetul local (2,72%) venituri pentru medicină legală (1,42%) şi veniturile proprii (0,27%).

Conform structurii organizatorice aprobată de CJ Braşov în 2024, SCJU Braşov are un număr de 834 de paturi de spitalizare continuă, dintre care aproximativ 10% sunt închise temporar (81) şi 51 de paturi de spitalizare de zi, dintre care funcţionale 33, însă, potrivit aprobării primite de la Ministerul sănătăţi, în 2017, numărul total de paturi ar fi semnificativ mai mare, adică 915.

Deşi dimensionarea personalului trebuie să ţină cont, în primul rând, de numărul de paturi, dar şi de resursele de finanţare, din totalul de 2617 posturi, doar 2164 sunt ocupate, lipsind 79 de medici şi 21 de persoane din categoria personalului mediu sanitar.

De altfel, în analiza SWOT prezentată în document, dependenţa financiară de fondurile provenite din contractul cu CJAS poate reprezenta o vulnerabilitate, în condiţiile unor resurse „limitate” şi a mecanism de calcul al finanţării „învechit şi neadecvat”.

Tot în cadrul aceleiaşi analize a punctelor tari/slabe, este evidenţiată performanţa medicală care se reflectă într-o capacitate foarte mare a spitalului de a trata cazuri complexe şi variate, ce duce la un ICM (indice de complexitate a cazurilor) foarte mare, de 1,9546, care ar trebui să aibă un rol important în stabilirea contractului cu CJAS.

Migraţia personalului medical către alte ţări sau regiuni cu „oportunităţi mai bune” este inclusă atât la capitolul puncte slabe, cât şi la ameninţări, în timp ce în această categorie din urmă este semnalată şi „concurenţa neloială” pe care o reprezintă medicii din spital cu cabinete private, dar şi mediul sanitar privat în general fiind o ameninţare pentru resursele instituţiei din sistemul de sănătate publică.

Managerul SCJU Braşov, Emil Mailat, a declarat, recent, pentru Agerpres, că situaţia financiară a spitalului va deveni critică în ultimul trimestru al anului în lipsa unei renegocieri a contractului cu CJAS, în condiţiile în care are datorii acumulate de aproximativ 32 de milioane de lei, aproximativ două treimi din sumă reprezentând datorii către furnizorii de bunuri şi servicii.