Manifestări ample organizate la 35 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara

În 11 martie 2025 se împlinesc 35 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara, document fundamental al Revoluției Române din decembrie 1989. Pentru a marca acest moment, Societatea Timișoara, împreună cu Primăria, prin Casa de Cultură a Municipiului și Visit Timișoara, organizează o serie de acțiuni prin care reafirmă principiile și valorile fondatoare ale documentului.

Evenimentele dedicate aniversării încep în 11 martie, cu lansarea pe traseu a unui tramvai inscripționat tematic de artistul Dan Perjovschi și cu o expoziție cu fotografiile lui Liviu Tulbure, făcute în primele luni ale anului 1990, ilustrând impactul pe care Proclamația l-a avut în rândul timișorenilor.

Expoziția, care are loc în Piața Libertății, va fi completată de texte ale unor personalități marcante care, de-a lungul timpului, au reflectat asupra acestui document esențial, printre care Regele Mihai I al României, Vladimir Tismăneanu sau Ana Blandiana.

Pentru a readuce în atenția publicului amploarea susținerii Proclamației, pe fațada de pe strada Alba Iulia a Garnizoanei va fi amplasat un mesh de mari dimensiuni, cu semnăturile celor 189.510 susținători din 1990.

De asemenea, pe clădirea Operei Naționale va fi montată o plăcuță multilingvă (română, maghiară, germană, sârbă, engleză), marcând locul unde, pe 11 martie 1990, Proclamația de la Timișoara a fost citită pentru prima dată în public, de la balconul Operei.

„Proclamația de la Timișoara a fost un act de curaj și viziune, un manifest al timișorenilor care visau la un viitor democratic autentic, dezamăgiți de direcția în care s-au îndreptat lucrurile după Revoluția din Decembrie. E legitim să ne întrebăm cum ar fi arătat România dacă punctul 8 ar fi fost aplicat și câți dintre cei care au condus țara în ultimii 35 de ani nu ar fi avut această putere. Astăzi, la 35 de ani distanță, avem responsabilitatea de a păstra spiritul Proclamației viu și de a nu uita că libertatea și democrația trebuie apărate în fiecare zi”, spune primarul Dominic Fritz.

Istoricul francez Thierry Wolton vine la Timișoara

Momentul central al acțiunilor va avea loc sâmbătă, 15 martie, de la ora 10:30, la Cinema Studio, unde istoricul francez Thierry Wolton va susține o conferință despre impactul regimurilor comuniste în Europa. Aceasta va fi urmată de dezbaterea „Cum citim azi Proclamația de la Timișoara”, la care vor participa: Horia-Roman Patapievici, Sabina Fati, Vasile Bănescu, Florian Mihalcea, Florin Negruțiu, Vladimir Tismăneanu (online).

”Punctul 8 intră și el cuminte și obosit în cartea de istorie, rămânând aceeași sintagmă – <ce ar fi fost dacă?>- folosită mereu, an după an, ca titlu al fiecărui articol pe care jurnaliștii se simt, încă, obligați să îl scrie. Sunt 35 de ani…”, spune Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara.

Tot pe 15 martie, de la ora 13:30, la Cinema Studio, va avea loc ceremonia de decernare a Premiilor Societății Timișoara, eveniment care recunoaște contribuțiile remarcabile la promovarea valorilor democratice și civice. Lista premianților va fi anunțată oficial pe 11 martie.

Dezbatere la Spitalul Județean

Pe 11 martie, la ora 18:00, în Amfiteatrul B al Spitalului Județean, va avea loc o dezbatere pe marginea emisiunii „TeVezi din Banat”, moderată de Mircea Todoran. În cadrul emisiunii, acesta i-a avut ca invitați pe Daniel Vighi, Florian Mihalcea și Doru Botoiu, membri ai Societății Timișoara, discutând despre 15 ani de la lansarea Proclamației și inițiativele pentru adoptarea unei legi a lustrației.

La dezbatere vor participa Florian Mihalcea, Doru Botoiu, Marcel Tolcea și Viorel Marineasa.

Biblioteca Central Universitară (BCUT) va vernisa în 11 martie, ora 12, o expoziție de carte și presă ilustrativă pentru Proclamația de la Timișoara. La Memorialul Revoluției poate fi vizitată sala expoziției de fotografie dedicate Proclamației și evenimentelor anilor 1990-1991 îninstantanee surprinse de fotograful Liviu Tulbure.

De văzut și expoziția de la Garnizoană

Reamintim că la Garnizoana din Piața Libertății, cei interesați pot vizita expoziția 35/Revoluție, cea mai complexă expoziție despre Revoluția din 1989, realizată de artistul plastic Adrian Florin Pop pornind de la fotografiile revoluționarului Cătălin Regea. Expoziția rămâne deschisă până în 15 martie.

Ce a fost Proclamația de la Timișoara

Proclamaţia de la Timişoara a fost un program-cadru care s-a născut la scurt timp după schimbarea regimului Ceauşescu. Noua putere a încercat din răsputeri să denigreze rezoluţia.
Societatea civilă timişoreană nu a considerat că Revoluţia, începută în decembrie 1989, s-a încheiat după ce puterea de la Bucureşti a fost preluată de Frontului Salvării Naţionale, condus de Ion Iliescu.

În Timişoara se voia continuarea luptei împotriva foştilor comunişti, nomenclaturişti şi securişti, care s-au regrupat după execuţia soţilor Ceauşescu.

Aşa se face că protestele au continuat în Timişoara. Intelectualii din capitala Banatului s-au grupat în organizaţia care a primit numele de Societatea Timişoara.

În februarie 1990, membrii Societăţii Timişoara au elaborat un document-program care, spuneau ei, ar fi dus la adevărata schimbare de regim. Acesta s-a numit Proclamaţia de la Timişoara, a avut 13 puncte, şi a fost citită de George Şerban,

în 11 martie 1990, din balconul Operei din Timişoara, în timpul unui miting la care au participat peste 15.000 de timişoreni.

Iniţiatorul Proclamaţiei de la Timişoara a fost scriitorul George Şerban. Pasionat de istorie, a înţeles încă din decembrie 1989 că obiectivele anticomuniste ale Revoluţiei Române trebuie sintetizate într-un document scris.

Primul punct al Proclamaţiei de la Timişoara afirmă că Revoluţia Română a fost profund anticomunistă.

Următoarele trei avertizează asupra pericolului ca unele categorii sociale să fie instigate împotriva altora.

La punctul 5 se cer alegeri libere.

Punctele 6 şi 7 sunt o pledoarie contra manipulării prin publicarea de urgenţă în tiraje de masă a unei istorii a comunismului. Se vorbeşte despre înţelegerea rolului pe care mai-marii FSN l-au avut în prelungirea regimului Ceauşescu.

Urmează punctul 8, care cere eliminarea comuniştilor marcanţi şi a ofiţerilor de Securitate din cursa electorală.

Ultimele puncte se referă la liberalizarea economiei, la descentralizarea administrativă şi la reluarea legăturilor cu exilul românesc.