Marcel Ciolacu: ”Singura soluție e să așteptăm reacția Olandei în legătură cu Bulgaria și convocarea unui Consiliu JAI extraordinar”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marți, referitor la aderarea României la spațiul Schengen, că ”singura soluție în acest moment e să așteptăm reacția Olandei și ea va veni cât de curând în legătură cu Bulgaria și convocarea unui Consiliu JAI extraordinar”.

Principalele declarații:

• ”Toți congresmanii înțeleg situația dificilă. Absolut toată lumea ne mulțumește pentru suportul pe care l-am acordat Ucrainei și mai ales Republicii Moldova. Vom continua întâlnirile (…);
• Știți foarte bine, pentru ridicarea vizelor am vorbit cu fiecare congresman în parte, absolut toată lumea ne susține, avem de îndeplinit un criteriu tehnic, printr-un efort al nostru, al tuturor, dacă vrem să fie la sfârșitul anului 2024 (…);
• Urmează să am întâlnirea cu reprezentanții Google. Eu îmi doresc ca SUA să fie principalul partener non-UE al României. Atâta timp cât SUA a dislocat 2000 de soldați și logistică militară pe teritoriul României, cred că se poate și economic (…) și vedem și un viitor pentru reconstrucția Ucrainei;
• Suntem un mediu economic stabil. Nu înseamnă că un mediu economic este instabil dacă scoți niște excepții (…);
• Nu este atributul prim-ministrului retragerea unui ambasador. Am stat de vorbă cu doamna ministru Odobescu (…); De obicei, în viață, ca și în politică, și în diplomație, când urci sărind etapele vine un moment când te faci de râs (…);
• Nu puteam fi pe ordinea de zi (aderarea la Schengen, n.red.) decât dacă voiam să forțăm un vot pe care l-am fi cunoscut dinainte. Nu neapărat al Austriei, am fi cunoscut foarte clar votul Olandei împotriva Bulgariei.
• Sunt șanse și am avut discuțiile și în Spania, Germania, și cu președinta Comisiei, și cu președintele, ne-am coordonat, și cu ministrul Predoiu (…) pentru convocarea unui JAI extraordinar”.

Context

• România și veto-ul Austriei pentru aderarea la Schengen: România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen în 8 decembrie 2022. Împotrivă au votat Austria şi Olanda (care susține că a votat doar împotriva Bulgariei, dar pentru că aceasta a candidat împreună cu România, decizia s-a aplicat și României) fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident. Decizia a stârnit ample reacții în spațiul public, atât din partea autorităților române, cât și a celor europene, despre care G4Media a scris pe larg. În cea mai recentă declarație pe subiectul aderării României la Schengen, președinta Parlamentului European a transmis că ”România aşteaptă şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene” și s-a arătat ”optimistă” în legătură cu intrarea României și Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie.
• Luni, în 5 decembrie, miniștrii Justiției și cei Afacerilor Interne ai țărilor din UE (Consiliul JAI), reuniți la Bruxelles, nu au dat undă verde primirii Bulgariei și României în “spațiul Schengen”. Cel care a anunțat mai întâi noul eșec a fost ministrul de interne al Bulgariei Kalin Stoianov, care a spus că cele două țări sunt în continuare tratate “la pachet”, în special în fața opoziției Austriei și Olandei. Kalin Stoianov, proaspăt în postul de ministru de interne, s-a declarat însă “optimist” și a spus că a avut contacte cu Cătălin Predoiu pentru o strategie comună.
• Ce este Spațiul Schengen: Un spațiu de liberă trecere pentru membrii săi, fără controale la frontieră, unde nu sunt efectuate verificări la frontierele interne cu excepția unor amenințări specifice și unde sunt efectuate controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră, conform informațiilor furnizate de Consiliul European (UE);
• Cine face parte din Spațiul Schengen: Din Spațiul Schengen fac parte 23 dintre cele 27 de statele UE, cu excepția României, Bulgariei, Ciprului (cărora nu le-au fost eliminate controalele la graniță) și a Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția (membrele Asociației Europene a Liberului Schimb);