Marea Britanie militează pentru o bancă europeană de finanțare a reînarmării / Amenințarea președintelui Trump de a se retrage din Europa a determinat aliații să se grăbească să își consolideze apărarea

Marea Britanie conduce discuțiile privind crearea unei bănci europene de reînarmare, care ar oferi investiții de până la 120 de miliarde de euro pentru a satisface viitoarele nevoi de securitate ale continentului, scrie The Times.

Într-un efort de a umple golul lăsat de promisiunea lui Donald Trump de a retrage unele forțe americane din Europa, ministra finanțelor Rachel Reeves a însărcinat funcționarii Trezoreriei să elaboreze propuneri pentru un nou mecanism de finanțare care ar putea permite țărilor să crească cheltuielile pentru echipamente de apărare fără a încălca normele existente privind datoria publică.

Ministra Reeves a evocat acest plan în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de finanțe europeni, inițiată de Regatul Unit, în marja summitului G20 din Africa de Sud.

De asemenea, se așteaptă ca acesta să fie discutat în cadrul unei reuniuni a statelor europene membre NATO, care va fi găzduită duminică de premierul Keir Starmer.

Propunerea a obținut deja sprijinul Poloniei, care deține președinția UE, ca modalitate de sporire rapidă și coordonare a cheltuielilor pentru apărare. Se crede că și alte țări vor fi de acord.

Conform planurilor, țările participante ar finanța o nouă bancă cu un capital inițial de aproximativ 12 miliarde de euro. De asemenea, acestea ar subscrie împrumuturile viitoare.

Potrivit susținătorilor, acest lucru ar permite băncilor să strângă alte 108 de miliarde de euro de pe piețele de capital, care ar putea fi apoi utilizate pentru a sprijini reînarmarea europeană rapidă.

În mod esențial, participarea la bancă nu ar afecta în mod semnificativ bilanțurile fiscale ale fiecărei țări sau capacitatea viitoare de împrumut – una dintre principalele preocupări ale țărilor europene care se luptă deja cu deficite mari.

Banca nu ar fi o instituție doar a UE, permițând participarea unor țări din afara blocului comunitar, precum Regatul Unit și Norvegia.

Susținătorii acestei bănci consideră că centralizarea finanțării unor achiziții publice în domeniul apărării ar duce la creșterea standardelor și ar preveni duplicarea inutilă.

Împrumuturile băncii ar fi condiționate de îmbunătățirea eficienței și reducerea costurilor, încurajând instituțiile de apărare ale țărilor membre să își pună în comun capacitățile.

Banca ar finanța comenzile finale plasate de guverne și de întreprinderile care au aceste comenzi în mână. Împrumuturile acordate guvernelor vor fi alocate pe cote, în funcție de capitalul investit de fiecare țară.

O sursă guvernamentală britanică de rang înalt a declarat că, deși planificarea se află într-un stadiu incipient, acesta este văzut ca un mecanism potențial important pentru a răspunde provocării lui Trump ca țările europene să își asume o mai mare parte din responsabilitatea pentru apărarea continentului.

„Există o mulțime de opțiuni pentru modul în care ați putea face acest lucru, dar suntem dornici să cooperăm cu UE și cu alte țări în elaborarea acestor propuneri”, a declarat sursa. „Cu toții ne confruntăm cu aceeași provocare [cu cheltuielile de apărare]. Întrebarea este, cum puteți obține cea mai bună valoare pentru bani?”

Ideea se bazează pe un plan prezentat inițial de generalul Sir Nick Carter, fostul șef al forțelor armate, și de Edward Lucas de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene.

Aceștia au afirmat că ar fi modelată după Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, o instituție de stat care a acordat împrumuturi în valoare de peste 180 de miliarde de lire sterline sectorului public și privat în Europa de Est.

O altă opțiune ar fi consolidarea capacităților de creditare ale Băncii Europene de Investiții, care și-a dublat împrumuturile pentru apărare în acest an. Cu toate acestea, în conformitate cu normele existente, această opțiune nu ar putea include Regatul Unit și ar putea fi blocată de state membre ale UE, cum ar fi Ungaria, care sprijină Rusia.

Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a declarat că agreează ideea. „Avantajul suplimentar ar fi că ar putea fi deschisă nu numai statelor membre ale UE, ci și altor țări care gândesc la fel”, a spus el.