Marea dilemă din USR PLUS: Să iasă sau nu de la guvernare din cauză că PNL și UDMR nu vor reforme în justiție?

Ultimul raport privind evoluția statului de drept dat publicității, marți, de Comisia Europeană reia, la capitolul justiție, observațiile din MCV: Secția Specială funcționează mai departe, sistemul se confruntă cu o gravă criză de personal afectând eficiența și calitatea actului de justiție, reformarea Codurilor Penale se lasă așteptate, soluțiile după deciziile Curții Constituționale întârzie.

Altfel spus, problemele încep să se acutizeze în justiție care, alături de presă, reprezintă o instituție fundamentală a statului de drept. Aici se închide totul. Fără o justiție funcțională, statele eșuează rapid, corupția devine endemică, încrederea în autorități se topește, țesutul social se destramă, oamenii pleacă din țară.

A devenit stridentă lipsa de voință politică după episodul de ieri, când ministrul Justiției, Stelian Ion, a propus în coaliție o soluție pentru deblocarea Secției Speciale: dosarele cu magistrați să treacă la DNA, cu posibilitatea ca magistrații anchetați să poată solicita, la cerere, să fie anchetați de unități de parchet vecine.

Nici această soluție n-a fost acceptată de UDMR, care ceruse anterior garanții împotriva eventuale abuzuri. Nu e suficient că magistrații anchetați pot schimba procurorii la cererea lor? Nici așa nu e bine? Nu e evident că sub pretextul garanțiilor UDMR, în spatele cărora s-au încolonat tăcuți și liberalii, guvernul Cîțu și președintele Iohannis vor de fapt să păstreze Secția Specială sub controlul lor?

Ba da, acest lucru a devenit evident pentru toată lumea și este o chestiune de timp până când următoarele rapoarte de la Bruxelles vor consemna oficial absența voinței politice în reformarea justiției. Ne întrebăm când vor începe și partenerii transatlantici, afectați direct de castrarea justiției, să transmită semnale publice, ca pe vremea PSD.

Problema este că nici PNL, nici UDMR, nici președintele Iohannis nu vor da socoteală directă pentru eșecul reformării justiției. Totul se va sparge în capul lui Stelian Ion, ministrul justiției pus de USR PLUS. Or, cele două partide au câștigat voturi în primul rând printr-un puternic discurs pro-justiție, cu sloganul ”Fără penali în funcții publice”.

Alegătorii USR PLUS și activiștii partidului pun presiune tot mai mare pe lideri să facă ceva pentru a debloca reformele sau să iasă de la guvernare dacă partenerii de coaliție le sabotează metodic proiectele din justiție. Există un public radical, pentru care justiția nu este negociabilă și reprezintă un motiv suficient de serios de a ieși de la guvernare dacă ministrul Stelian Ion este legat de mâini și de picioare în guvern de către partenerii de coaliție.

Pe de altă parte, USR PLUS mai deține cel puțin trei portofolii extrem de importante: fondurile europene, transporturile și sănătatea. A ieși de la guvernare din cauza blocajelor din justiție înseamnă a lăsa de izbeliște trei ministere – cheie în momente critice.

Nu poți ieși de la guvernare în plină negociere pentru PNRR (29,2 miliarde de euro) iar portofoliul proiectelor europene e la tine. Nu poți ieși de la guvernare când se anunță valul patru și sănătatea este responsabilitatea ta. Nu poți ieși de la guvernare când ai ocazia să pornești proiecte vitale pentru infrastructură, dar care au nevoie de timp pentru a fi puse pe roate.

Sau poți ieși de la guvernare lăsând baltă cele mai dificile ministere, urmând ca USR PLUS să fie acuzat din nou de imaturitate, iresponsabilitate, de fugă de răspundere în momente dificile și tocat mărunt de dimineața până seara din cauză că au fugit când au dat de greu. Simplu de înțeles cum ar arăta aceste predicate la televiziunile plătite din greu de guvern/ PNL.

Până la Congresul din octombrie care va alege o nouă echipă de conducere la USR PLUS, bolboroseala internă pe tema unei eventuale ieși de la guvernare se va amplifica, iar viitorul lider, indiferent cine va fi el, Dan Barna sau Dacian Cioloș, va trebui să-și întrebe partidul cum e mai bine? Să rămână sau să iasă?

Presiunea pentru ieșirea de la guvernare este mai mare în PLUS decât în USR din simpul motiv că partidul lui Dacian Cioloș nu este atât de ancorat în guvernare spre comparație cu partidul lui Dan Barna.

Liderul USR este și vicepremier în guvernul Cîțu, pe când liderul PLUS n-are treabă cu guvernarea, ci cu Parlamentul European. USR are patru miniștri (Stelian Ion la Justiție, Cătălin Drulă la transporturi, Claudiu Năsui la economie, Cristian Ghinea la proiecte europene), în timp ce PLUS numără doar doi ( Ioana Mihăilă la sănătate și Ciprian Teleman la digitalizare).

Pentru Dacian Cioloș, care se vede candidat la prezidențialele din 2024, cu cât USR PLUS trece mai repede în opoziție, cu atât mai bine. Dar ieșirea din guvern nu se poate face chiar așa de simplu din motivele expuse mai sus.

Puneți din nou în balanță eșecul garantat din justiție cu reformele importante care pot fi făcute la transporturi, sănătate, fonduri europene. Ce cântărește mai greu? Eșecul din justiție sau șansa de a mișca ceva pentru România?

Dacă nu vor lăsa ceva în urma lor, fără realizări măsurabile (în kilometri de autostradă, proiecte de succes pe fonduri europene, construcția de spitale noi) va fi dificil pentru USR PLUS să se prezinte în 2024 în cele patru șiruri de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale) doar cu sloganul: Noi am vrut, dar n-am fost lăsați!

Pe de altă parte, sondajele arată prost. USR PLUS are, potrivit ultimului sondaj, cu două procente mai puțin față de scorul obținut la parlamentare în decembrie 2020. Este o contraperformanță notabilă pentru orice partid. În loc să capitalizeze voturi în primele luni de guvernare, partidul a pierdut. Valabil și pentru PNL, desigur, dar semnalul e limpede: USR PLUS, cu tot elanul reformist, plătește oalele sparte de o guvernare slabă, cu prea puține promisiuni din campanie onorate.

Partidele lui Barna și Cioloș se află, prin urmare, într-o situație imposibilă: orice zi la guvernare alături de PNL și UDMR se resfrânge negativ în sondaje, dar ieșirea de la putere nu este nici ea chiar atât de simplă, nici acum, nici la anul. Grea decizie: dacă rămâne, USR PLUS va plăti cu vârf și îndesat dezastrul iminent din justiție. Dacă iese, lasă în aer ministere grele pe care tot ei le-au cerut și nu va avea ce pune pe masă la viitoarele alegeri în afară de sloganul ”noi am vrut, dar n-am putut”.

Din această dilemă, cu greu se va putea ieși.

PS: În fine, ieșirea de la guvernare este dificilă după ce un partid împarte funcții în administrația locală și centrală. USR PLUS s-au instituționalizat și s-ar putea să aibă dificultăți în a-și convinge o parte din activul de partid angajat la stat să intre de bună voie în șomaj tehnic.