Marea insulă de gunoaie din Pacific este acum atât de mare încât un ecosistem de coastă prosperă pe ea

Oamenii de știință au descoperit comunități înfloritoare de creaturi de coastă, inclusiv crabi și anemone minuscule, care trăiesc la mii de kilometri distanță de locul lor de origine, pe resturile de plastic din Marea Insulă de Gunoaie a Pacificului – o aglomerare de gunoaie cu o suprafață de 6 ori mai mare decât Romînia, situată California și Hawaii, transmite CNN.

Într-un nou studiu publicat luni în revista Nature Ecology & Evolution, o echipă de cercetători a dezvăluit că zeci de specii de organisme nevertebrate de coastă au reușit să supraviețuiască și să se reproducă pe gunoaiele de plastic care plutesc în ocean de ani de zile.

Oamenii de știință au declarat că descoperirile sugerează că poluarea cu plastic din ocean ar putea permite crearea de noi ecosisteme plutitoare ale unor specii care, în mod normal, nu sunt capabile să supraviețuiască în largul oceanului.

Spre deosebire de materialele organice care se descompun și se scufundă în câteva luni sau, cel mult, în câțiva ani, deșeurile de plastic pot pluti în oceane pentru o perioadă mult mai lungă de timp, oferind creaturilor posibilitatea de a supraviețui și de a se reproduce în largul oceanului timp de ani de zile.

„A fost surprinzător să vedem cât de frecvente erau speciile de coastă. Acestea se aflau pe 70% din resturile pe care le-am găsit”, a declarat pentru CNN Linsey Haram, cercetător științific la Institutul Național pentru Alimentație și Agricultură și autorul principal al studiului.

Haram și colegii ei au examinat 105 obiecte de plastic pescuite din Marea Insulă de Gunoaie a Pacificului între noiembrie 2018 și ianuarie 2019. Ei au identificat 484 de organisme nevertebrate marine pe resturi, reprezentând 46 de specii diferite, dintre care 80% se găseau în mod normal în habitatele de coastă.

„Un procent destul de mare din diversitatea pe care am găsit-o erau specii de coastă și nu speciile pelagice native din largul oceanului pe care ne așteptam în mare parte să le găsim”, a declarat Haram.

Aceasta a adăugat că au găsit totuși o mulțime de specii din largul oceanului. „Pe două treimi din resturi, am găsit ambele comunități împreună… concurând pentru spațiu, dar foarte probabil interacționând în alte moduri”.

Haram a spus că nu se înțeleg încă pe deplin consecințele introducerii de noi specii în zonele îndepărtate ale oceanului.

Cum anume ajung creaturile în largul oceanului și cum supraviețuiesc acolo rămâne neclar. Nu se știe dacă, de exemplu, au făcut „autostopul” pe o bucată de plastic de care s-au atașat pe coastă sau dacă au reușit să colonizeze noi obiecte odată ajunse în largul oceanului.

Oceane de plastic

Marele Insulă de Gunoaie din Pacific, de două ori mai mare decât Texasul, este cea mai mare acumulare de plastic oceanic din lume.

Inițiativa Ocean Cleanup estimează că există aproximativ 1,8 trilioane de bucăți de plastic în zona de gunoi care cântăresc aproximativ 80.000 de tone. Cea mai mare parte a plasticului găsit în acest loc provine din industria pescuitului, în timp ce între 10% și 20% din volumul total poate fi urmărit până la tsunamiul japonez din 2011.

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), la nivel mondial se produc aproximativ 460 de milioane de tone de plastic pe an, cifră care – în lipsa unor măsuri urgente – se va tripla până în 2060.

La nivel mondial, doar aproximativ 9% din deșeurile de plastic sunt reciclate, potrivit UNEP. Până la 22% din toate deșeurile de plastic sunt gestionate necorespunzător și sfârșesc ca deșeuri, iar cantități mari ajung în cele din urmă în oceane.

Oamenii de știință au avertizat că, începând din 2005, s-a înregistrat o creștere „rapidă și fără precedent” a poluării cu plastic a oceanelor.

„Problema devine din ce în ce mai mare cu fiecare minut”, a declarat Egger.

The Ocean Cleanup a construit un sistem uriaș de colectare a gunoaielor, o barieră în formă de U asemănătoare unei plase care atârnă sub suprafața apei, în încercarea de a colecta materialele plastice.

„Vrem să analizăm care este impactul asupra vieții marine. Și, odată ce vom ști cu siguranță că este sigur și că este benefic pentru mediu, atunci vrem să mărim amploarea”, a declarat Egger.

Dar curățarea este doar o parte a soluției. Un studiu publicat luna trecută a afirmat că, în lipsa unor măsuri politice urgente, rata de pătrundere a plasticului în oceane ar putea crește de aproximativ 2,6 ori între prezent și 2040.

Adunarea ONU pentru Mediu a adoptat anul trecut o rezoluție istorică pentru a pune capăt poluării cu plastic și pentru a crea primul tratat global din lume privind poluarea cu plastic până în 2024 – un acord obligatoriu din punct de vedere juridic care să abordeze întregul ciclu de viață al plasticului, de la producție și proiectare până la eliminare.