Marele faliment sanitar organizat de premierul Orban și de președintele Iohannis

În cea mai mare criză sanitară din istoria recentă a României, autoritatea centrală s-a desistat din rolul de decident, pentru că vin alegerile parlamentare, aruncând toată răspunderea pe umerii autorității locale, iar decizia a fost pasată  unor experți anonimi.

La ultima conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a făcut de 9 ori trimitere la experții națiunii: ”experții nu sunt de părere că se impune amânarea alegerilor; experții nu sunt conviși că o testare în masă aduce un rezultat palpabil; măsurile pe care le luăm sunt recomandate de experți; sunt voci care cer redeschiderea școlilor, eu am solicitat o analiză aprofundată experților; am lansat această provocare experților; am solicitat o analiză aprofundată experților, restricțiile care sunt în vigoare au fost discutate împreună cu experți; , experții nu văd nevoia revenirii la starea de urgență; această formulă conform experților este bună”.

Experții în sus, experții în jos, dar nu vedem nici o decizie politică fermă. Sigur că e normală consultarea experților, peste tot în lume decizia politică se bazează pe informațiile și sugestiile lor. Dar decizia trebuie asumată politic, la vârful statului, ceea ce la noi încă nu se întâmplă.

Pandemia este gestionată haotic, ineficient, iar rezultatele se văd în numărul infectărilor. Rata de incidență crește galopant de la o zi la alta, deși numărul testelor realizate zilnic bate pasul pe loc cam de o lună. Altfel spus, virusul e tot mai prezent chiar dacă guvernul face efoturi notabile să nu-l caute.

În ciuda promisiunilor făcute atât de premierul Orban, cât și de președintele Iohannis, capacitatea de testare n-a crescut semnificativ. România realizează de o lună în jur de 30.000 de teste, cu unele vârfuri accidentale explicabile prin creșterea numărului de teste la cerere, nu pentru că ar fi testate mai multe definiții de caz.

Fenomenul a fost explicat, miercuri seară, la Europa FM, de expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheș. El susține că tot mai mulți cetățeni fac chiar săptămânal teste la cerere, deși nu se încadrează în definiția de caz, pentru a se asigura că nu sunt bolnavi.

Aceste teste diluează în mod evident rezultatele, care și așa arată prost. Altfel spus, dezastrul e chiar mai mare, dar nu-l vedem clar.

Ceva chiar mai prost arată diferențele flagrante între județele țării la numărul de testări efectuate.

Problema a fost semnalată de G4Media.ro încă de acum două săptămâni și pusă pe masa președintelui în conferința de presă din data de 28 octombrie.

De atunci, experții națiunii tot studiază, aprofundează și analizează de ce în județe precum Cluj sau Alba se realizează mii de teste pe zi, dar în județe ca Giurgiu, Călărași sau Ialomița s-a ajuns la opt-nouă teste pe zi. Conform sistemului inventat de Guvernul Orban, restricțiile intră automat în vigoare dacă rata de infectare depășește 1, 5 sau 3 la mie, restaurantele, școlile și alte activități se închid.

De aici rezultă însă o mare nedreptate și o situație periculoasă. Județele care fac multe teste suferă economic și obligă cetățenii la izolare, adică intră în zona roșie sau chiar în carantină. Județele care nu fac teste n-au nicio problemă deoarece nu găsesc cazuri, din moment ce nu efectuează teste.

Din cauză că nu impun nicio restricție, aceste județe devin rapid bombe epidemiologice. Asta spune expertul Răzvan Cherecheș, care este de părere că deși sunt zone aparent verzi, în realitate situația infectărilor poate arăta chiar mai rău decât în județele deja marcate în roșu.

Problema trebuia rezolvată rapid. Președintele Iohannis a pasat-o, desigur, experților, numai că nimeni n-a mișcat un deget nici până azi. La ultima conferință de presă expeții încă aprofundau.

De ce evită cu încăpățânare creșterea numărului de teste ?  Explicația o bănuiți deja. Din cauza alegerilor, desigur. Dacă în aceste județe ar crește numărul de testări, numărul infectărilor zilnice ar sări și el de 10 sau de 20 de mii pe zi. Harta epidemiologică a României s-ar colora rapid în roșu. Așa, arată ca un semafor defect, cu orașe și localități care intră și ies haotic din carantină.

Dacă România ar intra în lockdown generalizat sau regional, așa cum se întâmplă în tot mai multe țări europene, alegerile, sfintele alegeri pentru care președintele Klaus Iohannis și premierul Orban sunt gata să sacrifice viața și sănătatea propriilor cetățeni, ar fi în pericol.

Pentru ele, pentru o mână de voturi, cineva joacă la ruletă sănătatea noastră a tuturor.

Din fotografia dezastrului nu pot lipsi, desigur, școlile. Cristian Pantazi a explicat deja cum România merge pe contrasens față de alte țări europene, care impun restricții sau intră în lockdown, dar caută să țină școlile deschise.

La noi, mall-urile sunt deschise, școlile închise. Politicienii pot merge în campanie și o fac cu elan, dar copiii nu au voie să meargă la școală acolo unde rata de infectări depășește trei la mie.

Guvernul Orban și președintele Iohannis au dat semne că ar fi dispuși să facă, împreună cu experții, desigur, încă o analiză. Dar analiza se va face tot ochii pe sondaje. Aici publicul e împărțit aproape jumate-jumate. Unii vor deschiderea școlilor, alții nu.

Guvernul Orban nu analizează ce măsură servește mai bine interesului copiiilor, ci cum să enerveze câți mai puțini oameni înainte de alegeri. Dacă ar redeschide școlile, s-ar enerva desigur jumătatea prudentă, care nu vrea să-și asume riscuri epidemiologice suplimentare. În plus, ar mai fi necesare măsuri suplimentare.

Ar trebui să impună restricții de circulație pe mijloacele de transport în comun, autobuze, metrou pentru a evita supra-aglomerarea lor astfel încât copiii să meargă în siguranță la școală. Dar acestea sunt măsuri nepopulare, care vor enerva și mai mulți cetățeni. Deci mai bine nu.

Abia acum ministrul Sănătății anunță că vor fi distribuite câteva zeci de mii de teste rapide. Ele trebuiau utilzate demult. Sunt mai ieftine și, cu toată marja de eroare mai mare, ne ajută să ne facem o idee mai clară în legătură cu gradul de răspândire a virusului în comunitate.

Abia acum guvernul ia în discuție limitarea circulației pe timpul nopții, o măsură care iarăși a întârziat nepermis demult. Nimeni nu înțelege de ce nici acum România nu a impus obligativitatea purtării măștii pe tot teritoriul național, indiferent de rata de infectare. Purtarea măștii în exterior a devenit de vreo două săptămân obligatorie până și în Bulgaria și Ungaria, numai la noi decizia a paralizat din cauza unui Guvern încremenit cu ochii pe sondaje.

Târziu de tot președintele Klaus Iohannis a renunțat la atitudinea de analist al crizei și s-a întâlnit, marți, la Cotroceni cu ministrul Sănătății și, desigur, cu experții din sistemul sanitar pentru a discuta despre eventuale măsuri. De notat însă că în continuare șeful statului refuză, tot din rațiuni electorale, să utilizeze pârghiile puse la dispoziție de Constituție și să declare stare de urgență locală sau regională.

Dovadă că virusul este peste tot este chiar situația infectărilor în rândul membrilor guvernului, un mediu mult mai protejat decât alte instituții. Ministrul Transporturilor și ministrul Economiei au anunțat că sunt infectați, dar sunt și alți oficiali ai statului român cu coronavirus care pur și simplu au evitat publicitatea.

Sub președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban, România înregistrează un mare eșec în gestionarea epidemiei. Fuga de răspundere, fofilarea, ezitările, măsurile haotice și ineficiente se vor întoarce împotriva lor. Publicul vede și înțelege că situația epidemiologică arată tot mai rău din cauza unor politicieni care nu-și fac treaba și nu se gândesc o clipă la numărul de infectări, ci la numărul de voturi.

Restricțiile asumate politic, ferm sunt inevitabile, pentru că situația sanitară se degradează constant, iar în jurul nostru toate țările adoptă măsuri similare. Dar cu cât sunt impuse mai târziu, după alegeri, cu atât pierderile de vieți vor fi mai numeroase și daunele economice mai mari. Iar pentru toate acestea vor răspunde, cel puțin politic, cei care ne-au lăsat pe cont propriu.

Acum era momentul unui lockdown generalizat, de scurtă durată,  pentru a reduce numărul galopant al infectărilor și pentru a evita un colaps total al sistemului sanitar, deja sufocat de cazuri.

În cel mai nefericit scenariu, guvernul Orban și președintele Iohannis se vor vedea în cele din urmă nevoiți să închidă țara după alegerile din 6 decembrie, când nu mai riscă nimic, adică exact în perioada sărbătorilor de Crăciun.