Marele furt din Muzeul Brukenthal de la 1968, în expoziţie de fotografii şi documente / Patru dintre tablouri au fost recuperate în 1998 cu ajutorul Interpol / Ancheta s-a finalizat în anul 1972, cu „autor necunoscut”

O expoziţie, curatoriată de Dana Roxana Hrib, Alexandru Constantin Chituţă, care documentează Marele furt din Muzeul Brukenthal de la 1968, va fi deschisă la Casa Albastră din Sibiu în 12 decembrie.

Opt lucrări de pictură europeană au fost furate din Palatul Brukenthal în 1968. Patru dintre lucrări au fost recuperate în 1998 cu ajutorul Interpol: Aelbrect Bouts, „Autoportret”; Tiţian, „Ecce Homo”; Frans van Mieris cel Bătrân, „Bărbat cu pipă la fereastră” şi Rosalba Carriera, „Portret de femeie”. Acestea pot fi văzute astăzi în expoziţia permanentă de pictură europeană. Ancheta s-a finalizat în anul 1972, concluzia fiind „autor necunoscut”.

Puţine persoane mai ştiu însă cum arătau cele patru lucrări care nu au fost recuperate: Anthony van Dyck, „Moartea Cleopatrei”; Christoph Amberger, „Portret de bărbat”; Jörg Breu, „Portret de bărbat” şi Anonim german (posibil Hans Holbein cel Tânăr), „Portret de bărbat”.

Proiectul expoziţional urmăreşte două obiective: prezentarea evenimentelor, începând cu noaptea de 26 spre 27 mai 1968, şi recuperarea memoriei celor patru picturi pierdute, cu ajutorul documentaţiei specifice unui muzeu: fotografii de arhivă şi fişe de conservare din anii 60, date din registrul inventar şi urme ale existenţei acestor picturi precum şasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării „Moartea Cleopatrei” sau rama „Portretului de bărbat” de Christoph Amberger.

Sunt prezentate atât fotografii originale cât şi imaginea lor printată la dimensiuni mari, surprinzând aspecte ale expoziţiei de bază din Palatul Brukenthal în care o parte dintre tablourile furate erau expuse, verso panoului de lemn în cazul altor lucrări, fotografie după radiografie, în lumină razantă, directă şi chiar în infraroşu, macrofotografie a detaliilor.

Cercetarea desfăşurată pentru realizarea expoziţiei a deschis noi direcţii pe care ne propunem să le urmăm în anii viitori. Spre exemplu recuperarea memoriei celor 17 lucrări dispărute din colecţia Brukenthal în anii 1926, 1944 şi 1948, probabil furate, pierdute sau distruse mai ales în timpul evacuării şi naţionalizării. Şi dintre acestea două au fost recuperate iar pentru restul au fost găsite imaginile a trei lucrări de pictură foarte puţin cunoscute (Gillis van Coninxloo ?, Peisaj de pădure cu taur şi Peisaj de pădure cu vânătoare de mistreţ lipsă din 1944 şi Alexander Liezen-Mayer, Elisabeta de Turingia ca îngrijitoare a săracilor, lipsă din 1948) ce vor fi de asemenea prezentate publicului.

Muzeul Naţional Brukenthal doreşte să folosească acest prilej pentru conştientizarea asupra importanţei şi unicităţii patrimoniului. Abuzurile asupra operelor de artă sunt o oglindire a abuzurilor pe care oamenii le exercită unii asupra altora. Atunci când o pictură este furată sau distrusă nu doar proprietarul este păgubit ci generaţii la rând de vizitatori şi accesul acestora la cultură; este o temă actuală asupra căreia avem cu toţii datoria de a stărui.

Expoziţia poate fi vizitată de miercuri până duminică (în mod excepţional va fi deschisă şi marţi, 13 decembrie) între orele 10:00 – 18:00.

Costul biletului este 18 lei standard şi 9 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.