Marele Lac Sărat din statul american Utah se confruntă cu un „pericol fără precedent” și va dispărea în cinci ani fără o „salvare de urgență”, spun oamenii de știință

Marele Lac Sărat din Utah se confruntă cu un „pericol fără precedent”, spun experții, deoarece a scăzut la un nivel alarmant pe fondul unei mega-secete alimentate de schimbările climatice, care își strânge din ce în ce mai mult stăpânirea în vestul țării, relatează CNN.

La mai puțin de două săptămâni distanță de sesiunea legislativă din Utah din 2023, aproape 30 de oameni de știință și conservaționiști au publicat un raport dezastruos care solicită legislatorilor statului să ia „măsuri de urgență” pentru a salva Marele Lac Sărat înainte de a se scurge complet.

Fără o „creștere dramatică” a aportului de apă până în 2024, experții avertizează că lacul va dispărea în următorii cinci ani.

„Dispariția sa ar putea provoca daune imense sănătății publice, mediului și economiei statului Utah”, au scris autorii raportului. „Alegerile pe care le vom face în următoarele câteva luni vor afecta statul nostru și ecosistemele din întregul Vest pentru decenii de acum încolo”.

Marele Lac Sărat, afectat de utilizarea excesivă a apei și de o criză climatică tot mai gravă, a scăzut la niveluri minime record doi ani la rând. Lacul se află acum la 5,79 metri sub nivelul său mediu natural și a intrat într-un „teritoriu neexplorat” după ce a pierdut 73% din apă și a expus 60% din patul lacului, se arată în raport.

„Ecosistemul lacului nu este doar în pragul colapsului. Se prăbușește”, a declarat pentru CNN Benjamin Abbott, profesor de ecologie la Universitatea Brigham Young și autor principal al raportului. „Sincer, este uluitor și total dezarmant să vezi cât de mult din lac a dispărut. Lacul este în mare parte patul lacului în acest moment”.

În condițiile în care clima devine tot mai caldă și mai uscată, multe lacuri din vestul țării nu vor cunoaște decât o evaporare mai mare, o cerere mai mare de apă și, pur și simplu, o scădere definitivă a nivelului. Realitatea climatică sumbră care se desfășoară deja în Marele Lac Sărat, a spus Abbott, este un „microcosmos” a ceea ce se întâmplă sau urmează să se întâmple în întreaga lume pe o planetă care se încălzește.

„Acesta este un indicator pentru ceea ce se întâmplă în bazinele hidrografice mai mari”, a spus el. „Trebuie să stabilim un limbaj foarte clar cu privire la direcția în care ne îndreptăm”.

Lacul are nevoie de încă 1 milion de acri-picioare de apă pe an pentru a inversa declinul, se arată în raport. Acest lucru ar duce la creșterea afluxului său mediu la aproximativ 2,5 milioane de acri-pământ pe an. (Un acru-pământ este cantitatea de apă care ar acoperi un acru de teren la un picior adâncime (0.30 metri) – aproximativ 326.000 de galoane/ 1233.91 litri).

Abbott a spus că legislatorii trebuie să profite de precipitațiile bune din timpul iernii. Începând de marți, stratul de zăpadă din Utah se afla la 170% din medie.

„Aceasta este într-adevăr o oportunitate uriașă, dar care, de fapt, crește miza pentru obținerea politicilor pe termen scurt”, a spus Abbott. „Există posibilitatea ca noi să avem toată această apă și foarte puțină să ajungă la lac. Am putea, în schimb, să o reținem în rezervoare, să o deviem și să o folosim pentru un fel de activitate obișnuită în anul următor – și asta ar fi o oportunitate uriașă ratată.”

De asemenea, autorii au solicitat legislativului să sprijine eforturile, punând în același timp în aplicare soluții pe termen mai lung care să permită reducerea consumului de apă. În cazul în care seceta persistă în vest, așa cum suspectează oamenii de știință din domeniul climei, atingerea unui nivel stabil al aportului de apă ar necesita reduceri de până la 50% ale consumului de apă în jurul bazinului hidrografic al Marelui Lac Sărat.

Impactul este larg răspândit. Scăderea lacului amenință habitatul critic pentru speciile pe cale de dispariție, precum și economia locală a statului. De la industria minerală la agricultură și recreere, Marele Lac Sărat contribuie cu 1,3 miliarde de dolari la economia anuală, potrivit unei evaluări de stat. Dacă lacul continuă să se usuce, prețul economic ar fi între 1,7 și 2,2 miliarde de dolari în fiecare an.

Uscarea rapidă a albiei lacului expune, de asemenea, praf nociv care ar putea dăuna sănătății umane. Lacurile terminale, precum Marele Lac Sărat, sunt lacuri în care apa poate intra, dar nu și ieși din bazin. Iar atunci când vânturile puternice suflă peste albia unui lac care se usucă, ele ridică particule mici care pot fi inhalate și pot afecta plămânii și agrava alte boli respiratorii. Acești poluanți au fost asociați mai multor complicații de sănătate, cum ar fi astmul, bolile de inimă și bronșita cronică.

În timp ce oficialii au discutat diferite strategii pentru a crește nivelul lacului – inclusiv construirea de conducte, utilizarea tehnologiei de însămânțare a norilor sau chiar extragerea apelor subterane – autorii raportului îndeamnă legiuitorii să se concentreze în schimb pe intensificarea eforturilor de conservare, menționând că acesta este „cel mai eficient din punct de vedere al costurilor și cel mai rezistent răspuns” pentru refacerea lacului.

„Îi încurajăm cu adevărat pe toți, de la un utilizator individual de apă până la biroul guvernatorului și guvernul federal, să se concentreze pe conservare”, a declarat Abbott. „Aceasta este singura modalitate prin care putem să aducem suficientă apă la Marele Lac Sărat la timp pentru a-l salva”.