”Marele neamț rău”. Germania este una dintre principalele ținte ale partidului polonez de guvernare PiS în campania electorală

Analiză FRANCE 24, preluată de Rador Radio România:

Germania este una dintre principalele ținte ale partidului de guvernământ Dreptate și Justiție în campania pentru alegerile legislative din Polonia. O încrâncenare de o intensitate fără precedent care urmărește și discreditarea principalului adversar al partidului de guvernământ, Donald Tusk, prezentat drept agent al Berlinului.

La celălalt capăt al firului, bărbatul are un accent german pronunţat. I se adresează lui Jarosław Kaczynski, liderul partidului de guvernământ, Dreptate și Justiție (PiS) din Polonia, stoic și așezat într-un fotoliu. Doreşte să vorbească cu cancelarul Olaf Scholz despre vârsta de pensionare în Polonia? „Nu mai aveţi de-a face cu Donald Tusk”, răspunde omul puternic PiS înainte de a închide fără să-și ia rămas bun.

Mesajul acestui spot electoral care circulă pe rețelele de socializare de o lună este clar: Polonia condusă de partidul Dreptate și Justiție nu se află sub controlul Berlinului, contrar a ceea ce s-ar întâmpla dacă blocul centrist Coaliția Civică, condus de Donald Tusk, ar triumfa la alegerile legislative din 15 octombrie.

Acest videoclip reprezintă, de asemenea, una dintre principalele teme de campanie dezvoltate de Jarozslaw Kaczynski pentru a-şi discredita principalul adversar: antigermanismul. Umbra Berlinului pare să-i obsedeze pe strategii PiS. „Un alt exemplu foarte grăitor este o pancartă pe care îi putem vedea pe Donald Tusk și pe [fostul cancelar german] Angela Merkel cu sloganul ‘În drum spre Berlin'”, subliniază Félix Krawatzek, specialist în Polonia și întrebări ale generației la Zentrum für Osteuropa- und Internationale Studien (Centrul pentru Studii despre Europa de Est și Afaceri Internaționale).

Telewizja Polska, televiziunea publică poloneză „foarte proguvernamentală, difuzează în mod regulat imagini care îl arată pe Donald Tusk vorbind germană sau în compania unor politicieni germani”, subliniază „Financial Times” care, într-un articol publicat miercuri, 4 octombrie, afirmă că Germania a devenit alpha și omega planului de luptă electorală al PiS.

„Este poate puțin exagerat. A face din Germania marele rău este cu siguranță o temă centrală, dar la fel ca problemele de imigrație și cele de securitate legate de războiul din Ucraina”, rezumă Félix Krawatzek.

Ceea ce surprinde observatorii nu este atât critica la adresa Germaniei, „care este un element folosit de multă vreme de partidul lui Kaczynski, cât intensitatea cu care partidul Lege și Justiție își lovește vecinul în această campanie”, spune Kai-Olaf Lang, specialist în Europa Centrală și de Est pentru Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (Stiftung Wissenschaft und Politik, SWP).

Din punct de vedere istoric, antigermanismul a fost întotdeauna un filon pe care PiS-ul a ştiut să-l exploateze. Astfel, cererile de mai bine de un deceniu în jurul despăgubirilor de război germane sunt menite să prezinte partidul Dreptate și Justiție drept cavalerul imaculat al intereselor poloneze împotriva marelui german rău care îi face rău vecinului său. În 2022, guvernul polonez a cerut Berlinului 1.300 miliarde de euro despăgubire pentru prejudiciul cauzat Poloniei de al Treilea Reich.

Tusk, „agent al Germaniei”

În 2005, Jaroslaw Kaczynski a exploatat politic și presupusele legături dintre Donald Tusk și Germania. „La acea vreme, a încercat să-l discrediteze spunând că bunicul lui a fost soldat pentru Wehrmacht. Era complet fals, dar putea sugera că Donald Tusk nu este un bun polonez”, amintește Piotr Buras, specialist în Polonia la Consiliul European pentru Relații Internaţionale (European Council on Foreign Relations, ECFR).

Dar frecvența atacurilor a atins de această dată cote fără precedent. Asta probabil deoarece cartea „marelui neamț rău” reprezintă un fel de passe-partout electoral principal în această campanie, apreciază Piotr Buras.

În primul rând, îți permite „să foloseşti emoția, care este importantă pentru mobilizare în timpul unei campanii”, asigură acest specialist. Amintirile rănilor celui de-al Doilea Război Mondial sunt încă vii pentru o parte a populației, iar agitarea sperietoarei unui vecin puternic cu scopuri hegemonice îi poate înspăimânta pe anumiți alegători și îi poate împinge să voteze pentru partidul care se prezintă drept pavăză față de Berlin.

Apoi, apariţia lui Donald Tusk ca principal adversar în alegeri a fost un fel de binecuvântare pentru retorica antigermană a PiS. Profilul acestui fost președinte al Consiliului European (2019-2022), ale cărui bune relații cu Angela Merkel sunt cunoscute, a oferit o ocazie preţioasă propagandiștilor partidului Dreptate și Justiție.

Ei caută să-l prezinte pe Donald Tusk drept agent al Berlinului și deci al Bruxelles-ului. „În mintea unei părți a electoratului polonez, Germania este Europa, iar Europa este Germania”, explică Piotr Buras. Cu alte cuvinte, votul pentru Donald Tusk ar echivala cu aducerea lupului european în stâna poloneză. Suficient pentru a rezona cu partea eurosceptică a electoratului polonez.

Sperietoarea germană permite, de asemenea, să se facă o legătură imaginară între Donald Tusk și Rusia. Una dintre marile teme ale naționaliștilor polonezi este aceea de a spune că politica excesiv de indulgentă a Germaniei față de Rusia nu a putut împiedica războiul din Ucraina, demonstrând că Polonia, mai fermă faţă de Moscova, a avut întotdeauna dreptate.

Prin urmare, votul pentru Donald Tusk, „prietenul germanilor”, ar echivala cu sprijinirea „revenirii la o Polonie prea naivă față de Rusia”, rezumă Karl-Olaf Lang.

Umbra extremiștilor din Confederație

Repetarea permanentă a retoricii antigermane are ca scop mobilizarea electoratului propriu. PiS „știe că are puține șanse să-i convingă pe cei mai tineri – dintre care majoritatea nu sunt anti-germani – să-l voteze. Pe de altă parte, partidul se teme că alegătorii săi tradiționali nu îl vor vota pe 15 octombrie” , subliniază Félix Krawatzek.

Partidul repetă acest discurs cu atât mai mult cu cât știe că are concurență pe dreapta. „Mișcarea de extremă dreapta a Confederației poate, pe termen mai mult sau mai puțin lung, să fure voturi de la PiS”, notează Piotr Buras. Vizând Germania, Jaroslaw Kaczynski încearcă să demonstreze acestui electorat că reprezintă cel mai bun „apărător al intereselor naționale poloneze”, explică Félix Krawatzek.

Omniprezența Germaniei în campanie pare să indice că, fără acest argument, PiS-ul ar fi foarte neajutorat. Dar va fi asta suficient? Adunarea a sute de mii de polonezi pe străzile Varșoviei, duminică, 1 octombrie, pentru a se opune politicilor PiS, a arătat că există și o dorință de schimbare în cadrul electoratului polonez.

„Este o campanie foarte deschisă [PiS conduce în sondaje cu 35% din intențiile de vot față de 25 până la 30% pentru Donald Tusk, n. red.], iar aceste atacuri repetate îi pot mobiliza şi pe alegătorii liberali care nu doresc tensiuni și mai puternice cu Germania”, estimează Karl-Olaf Lang.

Pentru că riscul este ca această campanie antigermană „să lase urme după alegeri”, se teme Félix Krawatzek. „Este clar că va fi dificil să restabileşti încrederea între Polonia și Germania după toate acestea”, conchide Karl-Olaf Lang. (Traducere: Gabriela Sîrbu)