Marele șef al fermierilor – de la xenofobie la delapidare. Laurențiu Baciu, un nostalgic al comerțului comunist
Laurențiu Baciu, încă președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România ( LAPAR ), cercetat penal în prezent și supus unui control judiciar de trei luni pentru delapidare, ajunsese prin influență și discurs cel mai puternic reprezentant al fermierilor români.
Spaima miniștrilor
Cu miniștrii Agriculturii trata de la egal la egal. Ba chiar îi privea cu condescendență și ținea să dea impresia că ar avea puterea să le tragă scaunul de sub fund. Sau să-l fixeze mai bine, dacă interesele o cer. În iunie 2016, în timpul mandatului lui Achim Irimescu, șeful LAPAR a mobilizat mii de fermieri în Parcul Izvor, ca să protesteze față de politica ”celor care conduc agricultura”, dar acțiunea s-a transformat subit într-un omagiu adus lui Irimescu și membrilor Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Pe scena ridicată la locul protestului au urcat atunci însuși ministrul Agriculturii, dar și deputații Nini Săpunaru, Petre Daea și Ioan Munteanu. Totul s-a terminat cu ”pupat Piața Independenței”.
Pentru cine a știut să privească mai în profunzime, acțiunea a fost una de susținere a unor legi cu caracter iliberal ( obligarea hypermarketurilor să vândă 51% marfă agroalimentară din România și impunerea unor restricții privind achiziționarea de terenuri de către străini ), legi aflate atunci în dezbatere. Mitingul organizat de Baciu trebuia să dea o legitimitate populară inițiativelor din Parlament. Aparent protestatar virulent, Baciu a fost atunci, ca și altădată, mai degrabă un complice al celor care au luat și iau la București decizii care contravin principiilor Uniunii Europene.
Un nostalgic al comerțului comunist
Îl auzim zilele acestea pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, proferând acuze față de furnizorii și comercianții de produse agro-alimentare din import, majoritatea sosite din UE, dar tema aceasta a fost amplu utilizată de Laurențiu Baciu cu ani în urmă. Își merită numele de precursor al politicianului cu origini într-un bazin legumicol. La mitingul din Parcul Izvor s-a dezlănțuit împotriva hypermarketurilor:
”Plecați și veniți când vă aduc eu, pentru că înainte să veniți voi aici aveam unde ne desface marfa. Nu aveam marfă cât se cerea pe piață…ori acum am ajuns ca din acele produse deosebite din toate punctele de vedere – calitate, gust, inclusiv preț să nu avem unde le desface și să suportăm în supermarketuri, nu vreau să le spun gunoaie, mărfuri de o calitate îndoielnică, ca să nu mai spun că sunt prețuri îndoielnice….Noi le asigurăm piața, dar nu ca să aducă în magazine producție din altă parte decât din România. Vrem să mâncăm românește, să producem în România ce mănâncă poporul român. Înainte de 1989 nu aduceam nimic din afară și nu era nimeni flămând”.
Ditirambii lui Baciu din 2016 au ajuns în discursul politic din 2019. Ascultându-l pe Baciu, un român naiv putea foarte ușor să cadă în capcana discursului acestuia. Când era vorba de deciziile Uniunii Europene ( de pildă plafonarea subvențiilor ), fermierul invoca interesele agricultorilor români și interesul național, dar când trebuiau împărțiți banii europeni, locuitorii cei mulți ai satelor, aceia care lucrează câteva hectare, pentru Baciu nu mai contau. Declara public că subvențiile pentru micii fermieri sunt ”ajutoare sociale”, iar subvenționarea acestora nu aduce niciun beneficiu statului român, fiindcă micii fermieri nu sunt performanți. Totul ar fi trebuit, în viziunea lui, să ajungă la fermierii care fac performanță! Cei mici erau români de mâna a doua, un fel de milogi ai politicienilor. În realitate, Uniunea Europeană urmărește tocmai sprijinirea acestei categorii de fermieri, ca să nu părăsească zona rurală.
Un status otrăvit
Nu numai produsele agro-alimentare din import îl deranjau pe șeful LAPAR. Investitorii străini în agricultura din România au devenit la rândul lor ținte ale lui Baciu. Anul trecut, pe pagina de facebook a directorului executiv al LAPAR, Eugenia Dragnea, ( nu deținem informații despre o posibilă legătură de rudenie cu liderul PSD ) a apărut un mesaj acuzator la adresa fermierului român de origine franceză Arnaud Perrein, care ar fi propus ca fermierii români să plătească o taxă de 0,5 euro/ha, pentru constituirea unui fond de ajutorare a apicultorilor afectați de utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide, pesticide interzise în prezent de UE, dar pentru care România a obținut de la Bruxelles o nouă derogare. În postarea de pe facebook, Perrein a fost atacat în termeni duri, fiind plasată și acuza că fermierul ar urmări ”destructurarea agriculturii românești, concurenta nr. 1 a Franței”. Mesajul a fost preluat și pe pagina LAPAR, dar șters ulterior, iar câțiva mari fermieri din structura de conducere l-au suspectat pe șeful lor, Laurențiu Baciu, că ar fi autorul mesajului. Nicolae Sitaru, atunci vicepreședinte al LAPAR, a sărit în apărarea colegului său de origine franceză:
”Arnaud Perrein are toate însușirile unui bun fermier român: plătește taxe statului român, contribuie la dezvoltarea unei comunități locale din România, vorbește limba română, copiii și-i educă aici, în școli românești, se bate pentru fermierii români și vrea ca aceștia să nu fie mai prejos decât cei din Franța, Germania sau Spania. Sigur, asta nu înseamnă că trebuie să fim toți de acord cu ceea ce spune sau ce vrea să facă. Dar de aici și până la revărsarea de ură, xenofobie și injurii din postarea menționată este un drum lung”.
În cele din urmă, Sitaru a renunțat la funcția de vicepreședinte, iar un alt mare fermier, Cornel Stroescu, s-a retras din asociație. Baciu a fost înregistrat apoi, în timpul unei discuții avute cu mai mulți jurnaliști din presa agrară în hotelul său din Bacău, iar înregistrarea ajunsă pe internet a dezvăluit în toată plenitudinea sa caracterul xenofob al gândirii lui.
Citește tot articolul pe LantulAlimentar.ro
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
7 comentarii