Mari tensiuni politice în UE pe tema mașinilor electrice care amenință să dinamiteze Consiliul European. Germania respinge planul de a interzice rapid motorul clasic, Franța vrea accelerarea procesului

Berlinul și-a schimbat radical poziția privind sfârșitul motorului cu combustie internă în 2035, iar tensiunile riscă să dinamiteze Consiliul European care începe joi la Bruxelles. O altă temă de fricțiune între marile puteri europene e energia nucleară, iar summitul se anunță tensionat, potrivit unei analize Le Figaro.

Și Le Monde acordă spații largi temei, aratând că schimbarea orientării Germaniei în ceea ce privește motoarele cu ardere internă, opoziția din ce în ce mai mare față de zonele cu emisii reduse din Franța și prețul ridicat al modelelor electrice sunt factori care împiedică tranziția sectorului auto.

Pentru România, tema este una de maximă importanță, dată fiind dependența ridicată a economiei de industria auto (prin cele două uzine de la Mioveni și Craiova, dar și prin miile de firme care furnizează servicii și componente industriei auto), dar și puterii scăzute de cumpărare a mașinilor electrice, mult mai scumpe decât cele clasice.

Oficial, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE se reunesc pentru a discuta despre războiul din Ucraina, despre competitivitatea Uniunii în fața Statelor Unite și a Chinei, despre comerț, energie și imigrație.

Dar subiectul cu o mare încărcătură politică e viitorul industriei auto și al energiei nucleare. Pe fiecare dintre aceste două teme, Parisul și Berlinul sunt în dezacord. Iar succesul tranziției ecologice depinde de ele.

De altfel, o întâlnire bilaterală este prevăzută între Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Scholz, probabil vineri dimineață. În timp ce Berlinul a subliniat miercuri că motorul cu combustie nu se află pe agenda summitului, Palatul Élysée a avut grijă să nu pună gaz pe foc. „Suntem pe deplin conștienți de dificultățile care pot apărea din cauza situației coaliției germane”, a declarat un consilier al președintelui.

Totuși, Emmanuel Macron vrea să meargă mai departe. El intenționează să lanseze o dezbatere cu omologii săi despre locul energiei nucleare, bazându-se în special pe cei zece parteneri pe care i-a reunit pentru a apăra această energie, printre care și România. „Trebuie să avem o discuție strategică în cadrul Consiliului European pentru a decide o dată pentru totdeauna dacă noi credem în mod colectiv că energia nucleară joacă un rol în decarbonizare sau nu. Fie spunem da, iar aceasta trebuie să fie inclusă în toate textele în care este relevantă. Ori spunem nu”, a explicat Elysée, unde se cere o „poziție fermă și coerentă” și respectarea neutralității tehnologice.

În ceea ce privește schimbarea de opinie a Berlinului privind sfârșitul motorului cu combustie pentru 2035, aceasta a fost percepută ca un cutremur, luându-i prin surprindere pe europeni. Fără Germania, este acum imposibil să se obțină un vot al Consiliului cu majoritate calificată asupra textului, în timp ce alte state membre – Italia și Polonia în special – s-au opus încă de la început.

Berlinul dorește ca după 2035 să fie permisă utilizarea combustibililor electronici sau a combustibililor sintetici. Acest lucru ar însemna menținerea motoarelor termice și perturbarea opțiunii structurale a UE în favoarea vehiculelor electrice.

Refuzând să se angajeze în mod clar să elimine motoarele cu combustie în favoarea unui combustibil scump și poluant, Olaf Scholz pune în pericol tranziția ecologică a Europei și viitorul industriei sale auto”, critică Diane Strauss, director al think-tank-ului francez Transport & Environment.

Comisia a încercat să găsească o soluție cu Berlinul în ultimele zile, înainte de reuniunea celor 27 de state membre ale UE. Într-o propunere prezentată marți în presă, s-a propus ca motoarele cu combustie internă să fie blocate astfel încât să poată funcționa doar cu combustibili sintetici începând cu 2035. „Ideea este să le spunem germanilor: dacă chiar credeți în asta, atunci investiți cu adevărat! Nu ne vom lăsa păcăliți de această iluzie a combustibilului sintetic care le-ar permite să păstreze motorul cu combustie internă chiar dacă nu există combustibili sintetici”, a explicat un diplomat european. Discuțiile continuau miercuri. În ceea ce privește Italia, aceasta a informat Comisia cu privire la preferința sa pentru biocombustibili.

Giorgia Meloni, care susține puternic constructorul Ferrari, consideră că sfârșitul planificat al motorului cu combustie până în 2035 este „prea ideologic”. În sens mai larg, ea consideră că tranziția ecologică reprezintă un risc de dezindustrializare pentru țara sa. Oricum ar fi, Parisul și alte capitale vor fi inflexibile. În timp ce China este deja cu zece ani înaintea europenilor în domeniul mașinilor electrice, nu se pune problema redeschiderii textului sau a amânării termenului 2035. „Trebuie să ne ținem de ceea ce s-a convenit”, a avertizat Laurence Boone, secretar de stat pentru afaceri europene, la începutul acestei săptămâni.