Maria Ressa, Premiul Nobel pentru Pace, cere platformelor tehnologice să acţioneze pentru a salva democraţia: altfel, ”lumea va cădea în fascism”

Jurnalista filipineză, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Ressa, a îndemnat miercuri platformele tehnologice să acţioneze imediat pentru a împiedica căderea lumii în „fascism” şi pentru „a proteja democraţia” împotriva dezinformării răspândite de reţelele de socializare, transmite EFE, transmite Agerpres.

Ressa a avut o intervenţie în cadrul sesiunii de deschidere a summit-ului mondial de verificare a conţinutului „Global Fact 11”, conferinţă care reuneşte, la Sarajevo, de miercuri până vineri, în jur de 500 de specialişti în lupta împotriva dezinformării din întreaga lume şi reprezentanţi ai marilor companii de tehnologie şi reţele sociale, cum ar fi Meta, Google sau TikTok.

Jurnalista, unul din fondatorii site-ului de ştiri online Rappler din Filipine, s-a adresat direct acestor companii pentru a le cere să adopte măsuri mai eficiente împotriva dezinformării. Maria Ressa le-a cerut acestora să oprească manipularea, punând capăt utilizării datelor private pentru a obţine beneficii economice şi promovării prejudecăţilor ce favorizează discriminarea grupurilor vulnerabile. De asemenea, le-a îndemnat să colaboreze cu verificatori ai veridicităţii informaţiilor deoarece „jurnalismul este antidotul împotriva tiraniei”.

Câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace a indicat că principala cauză de îngrijorare a societăţilor nu ar trebui să fie doar faptul că 71% din populaţia lumii trăieşte sub regimuri autoritare, ci mai degrabă „oamenii care merg să voteze”, care pot fi influenţaţi de dezinformare.

Jurnalista filipineză a amintit că în cartea sa „How to Fight a Dictator (Cum să lupţi împotriva unui dictator)” s-a referit de fapt la doi dictatori: fostul preşedinte filipinez Rodrigo Duterte şi altul pe care îl consideră mai important, preşedintele şi CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg.

Ressa a făcut aluzie la relaţia pe care unele dintre aceste companii, precum Meta şi TikTok, o au cu media care luptă împotriva dezinformării, pe care le plătesc pentru a participa la programele lor de verificare a conţinutului, dar le-a cerut un angajament mai mare. Ei sunt „singurii care au puterea şi banii să facă, la propriu, ceva în acest moment pentru a proteja democraţia, a preveni genocidele”, făcând referire la suferinţele grupului etnic rohingya din Myanmar şi la acuzaţiile care indică că algoritmii Meta au potenţat violenţa împotriva acestui grup etnic.

„Acesta este momentul”, a afirmat, cu emoţie în glas, laureata Premiului Nobel pentru Pace, care a insistat că trebuie luate măsuri urgente pentru că, altfel, „lumea va cădea în fascism”, îngrijorare care este agravată de creşterea utilizării inteligenţei artificiale.

Lipsa de înţelegere dintre media specializate şi reţelele de socializare a fost evidenţiată într-o sesiune ulterioară, în care reprezentanţi ai companiei TikTok şi-au exprimat rezerve faţă de solicitările comunităţii de a lua măsuri mai puternice în identificarea şi eliminarea conţinutului fals de pe platforma de clipuri video.

În prima zi a conferinţei, Angie Holan, directoarea Reţelei Internaţionale de Verificare (IFCN), entitatea care organizează summitul, a dat citire unei declaraţii în favoarea „verificării faptelor” ca factor esenţial pentru garantarea libertăţii de exprimare. Această „Declaraţie de la Sarajevo”, semnată de 130 de instituţii de presă din 80 de ţări, se opune acuzaţiilor conform cărora verificarea este o formă de cenzură şi susţine această practică ca „parte a unui jurnalism liber şi de înaltă calitate”. Documentul menţionează, de asemenea, că verificarea oferă „informaţii suplimentare, oferind dovezi pentru a corecta şi a clarifica mesajele care sunt false, înşelătoare sau lipsite de context important”.