Marii câștigători ai referendumului

Pe plan politic, câștigătorii referendumului eșuat privind redefinirea familiei drept căsătoria exclusivă dintre un bărbat și o femeie au fost cei care s-au poziționat de la început împotriva acestei inițiative. Newcomer-ii scenei politice românești, USR și Mișcarea România Împreună (RO+) a lui Dacian Cioloș, dar și nou înființatul Demos, și-au asumat o serie de riscuri:

• și-au pus la bătaie voturile din următorii doi ani electorali într-un moment în care părea că majoritatea covârșitoare a românilor vor sancționa orice actor care s-ar opune revizuirii Constituției;
• și-au atras anatema Bisericii și a celorlalte culte promotoare ale inițiativei de revizuire, al căror impact electoral este semnificativ la orice scrutin organizat în România;
• s-au expus canalelor de propagandă din media, care nu au ezitat să le pună ștampila de promotori ai adopției de copii de către homosexuali sau chiar ai legalizării zoofiliei;
• au riscat augmentarea faliilor interne din partid, creând un conflict între taberele conservatoare și cele progresiste.

Ei au explicat de la început consecințele tentativei de redefinire a familiei – restrângerea unor drepturi fundamentale -, dar și mizele reale ale demersului: ridicarea unei perdele de fum de către Liviu Dragnea pentru a distrage atenția de la asaltul împotriva independenței Justiției și asamblarea unui eșafodaj retoric antioccidental care să fie folosit, de același Dragnea, ca bază de atac împotriva liderilor europeni care insistă pentru respectarea statului de drept și a continuării luptei anticorupție în România.

Din cauza inițiativei de revizuire a Constituției, USR a avut de gestionat un scandal intern cu potențial fatal. Pe fondul curentului majoritar de poziționare împotriva redefinirii familiei, președintele fondator al formațiunii, Nicușor Dan, a renunțat atât la șefia partidului, cât și la calitatea de membru.

Formațiunea condusă în prezent de Dan Barna nu doar că a depășit acel moment, dar a avut capacitatea să mobilizeze peste 12.000 de voluntari în secțiile de votare, ca o contrapondere la eliminarea de către PSD-ALDE, cu complicitatea celorlalte forțe politice, a tuturor piedicilor împotriva fraudării procesului electoral.

La rândul său, Dacian Cioloș, în ciuda opoziției interne din partid, a îndemnat în repetate rânduri la boicotarea unui ”referendum organizat de un politician condamnat pentru că furat la un alt referendum”.

La fel, nou înființatul partid Demos a marșat pe neparticiparea la un ”demers discriminatoriu, populist, inutil și costisitor”, explicând că modificarea propusă de Coaliția pentru Familie ”este o unealtă folosită de unii politicieni pentru a câștiga popularitate, iar  prețul îl vom plăti cu toții, prin divizarea profundă a națiunii”.

Ceea ce au făcut cele trei partide reprezintă un pariu riscant și denotă curajul de a-ți asuma politic o temă extrem de sensibilă care, în caz de eșec, te face să pierzi totul, dar al cărei câștig nu poate fi contabilizat foarte clar.

Poziționarea acestor partide s-a dovedit a fi una corectă din punct de vedere politic, când la finalul celor două zile de consultare populară, referendumul s-a dovedit a fi un eșec total. Cauzele acestui epic fail le-au explicat pe larg Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă, care au subliniat inutilitatea demersului, tema artificială și lipsa de credibilitate a liderilor PSD-ALDE și a BOR pe tema familiei tradiționale.

Nu trebuie scăpată din vedere nici atitudinea ezitantă a președintelui Klaus Iohannis în acest context. Nu s-a implicat deloc în dezbatere, nu a atras deloc atenția asupra intereselor ascunse din spatele acestui demers, dar totuși a mers la vot duminică seara, cu o oră și jumătate înainte de închiderea urnelor, când era clar că referendumul va eșua. A jucat la două capete, cu intenția de a împăca și capra și varza, dovedind încă o dată anvergura mică de politician și registrul minor în care a preferat să-și joace rolul de președinte.