Marii câștigători și perdanți ai alegerilor parlamentare din 2020

Marele câștigător al alegerilor parlamentare, deși PNL a fost drastic sancționat la vot, este președintele Klaus Iohannis. A scăpat în sfârșit de Orban, este pe cale să instaleze la Palatul Victoriei premierul lui. Guvernul format din PNL și USRPLUS anunțat încă din campanie va putea forma relativ ușor majoritatea în Parlament împreună cu UDMR.

A reușit să-l determine pe liderul PNL să plătească de unul singur pentru deciziile greșite luate la Cotroceni.  Controlul asupra viitorului guvern va crește semnificativ. Centrul deciziei se mută cu totul la șeful statului. El va împărți funcții și resurse prin interpuși loiali lui, lipsiți de autonomie sau ambiții politice.

Pe termen scurt, Ludovic Orban se va vedea nevoit să se mulțumească cu rolul de executant al ordinelor venite de sus, dacă mai dorește o funcție importantă în stat. A acceptat fără prea mult entuziasm să demisioneze, deși responsabilitatea pentru scorul sub așteptările liberalilor trebuie căutat înainte de toate la Cotroceni. Prin demisia de luni seara, Ludovic Orban plătește oalele sparte de Klaus Iohannis, care își păstrează astfel coronița de câștigător, fără mari dureri de cap.

În egală măsură, Klaus Iohannis poate fi trecut și în categoria marilor perdanți. Partidul său a pierdut la scor mare în fața PSD-ului cu care s-a luptat direct toată campania, cu obiectivul explicit de a-l face cât mai mic. Lovitura este cu atât mai grea, cu cât Klaus Iohannis s-a implicat pe față în campanie în calitate de șef al statului. Pe scurt, s-a luptat direct cu PSD și Marcel Ciolacu, dar a pierdut la scor. Totuși, rezultatul bătăliei se decide la masa verde, iar aici șeful statului are toate cărțile în mână.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, trece și el în galeria marilor câștigători, dar pierde guvernarea. Pe termen lung, victoria de la alegerile parlamentare din 2020 îi va consolida poziția de președinte de partid. Ciolacu susține că după redistribuire partidul său va ajunge la 35-37% din mandatele parlamentare.

Totuși, PSD a pierdut cel mai mare număr de voturi față de alegerile din 2016: aproape 1, 5 milioane, mai mult decât oricare alt partid. Liberalii au câștigat chiar câteva mii în plus față de acum patru ani, USRPLUS chiar 200 de mii. Una din explicațiile pierderii de altitudine este că pandemia a speriat mai ales electoratul rural, dar nu este singura.

Apariția AUR a tăiat elanul PSD, furându-i câteva sute de mii de voturi. Noul partid a aspirat o parte din electoratul peremist, dezorientat după plecarea echipei Dragnea. Însă tot nu este suficient pentru a justifica diferența atât de mare de voturi față de acum patru ani: 1, 5 milioane.

Marcel Ciolacu și noua echipă de conducere au pierdut, totuși, ceva important: încrederea unei părți importante din propriul electorat. Pe de altă parte, a recâștigat încrederea socialiștilor europeni, care văd din nou în PSD un partid frecventabil, apropiat valorilor europene.

În treacăt fie spus, AUR se numără printre marii câștigători. Un partid înființat abia în urmă cu un an a performat în alegerile parlamentare, obținând aproape 9%, peste 500.000 de voturi. Nu este deloc puțin lucru. Însă victoria a fost obținută cu ajutorul esențial al sistemului, care pus la un loc toți demonii extremismului care bântuie societatea românească, personaje dubioase, a investit resurse imense în umflarea acestui monstru politic creat artificial în laborator cu scopul principal de a rupe cât mai mult din voturile PSD. Ei, marii păpușari din spatele AUR, au câștigat pariul inventând un monstru politic.

În plan secund exista foarte probabil și alte rațiuni, cum ar fi captarea frustrărilor reale din societate care pot degenera oricâd într-o mișcare de extremă dreaptă autentică, cu lideri adevărați, scăpată de sub control.

Câștigători sunt și cei de la UDMR, care au reușit să treacă pragul, chiar dacă Uniunea a pierdut și ea 89.000 de voturi față de anul 2016. Etnicii maghiari au avut însă noroc cu cea mai slabă prezență a românilor la urne din ultimii 30 de ani, astfel că UDMR a reușit să treacă totuși peste pragul electoral de 5%.

Cam atât la capitolul câștigători. Lista perdanților conține nume grele.

Marele perdant este fostul premier Ludovic Orban. După un an și o lună de guvernare slabă și de înfruntări subterane cu șeful statului, a ajuns cu spatele la zid și s-a văzut nevoit să se predea. Viitorul său în fruntea PNL este incert. Neclar la acest moment dacă va fi recuperat într-o funcție importantă în viitorul Parlament.

Lista perdenților categorici: Pro România și PMP au ratat intrarea în Parlament. Acest moment marchează ieșirea lui Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu din politica mare. Un fost președinte și doi foști premieri eșuează în cimitirul politicii românești. Cu aceste rateuri la activ, ar fi greu de imaginat o revenire în perioada următoare.

În fine, România a avut de câștigat, dar și de pierdut de pe urma alegerilor. Din păcate, din cauza campaniei au fost amânate o serie de restricții, iar autoritățile locale și centrale au evitat anunțarea de măsuri nepopulare. Prețul plătit de noi toți este azi foarte mare, cu mii de infectări zilnice, secții de terapie intensivă pline și decese.

Prin intrarea AUR, partid de extremă dreaptă, în Parlament s-a înregistrat un evident regres democratic. Participarea foarte slabă la vot din cauza pandemiei trece tot în contul pierderilor, o parte semnificativă din electorat nu este reprezentată politic.

Totuși, România a mai făcut câtiva pași mici înainte. În ciuda pandemiei, procesul electoral a avut loc, iar la capătul lui există premisele formării unui guvern format din partide pro-occidentale, pro-reformă. Nu este puțin lucru, având în vedere că în perioade de criză economică și sanitară de amploarea celei de azi, partidele ultra-populiste sau extremiste câștigă periculos teren.