Marii poluatori ai Bucureştiului şi impactul particulelor fine de praf asupra sănătății. Copiii şi bătrânii, cei mai vulnerabili

Depăşirea limitei maxime admise a poluării în București, reclamată puternic de o parte a societății civile, e sancționată și de Comisia Europeană, care a dat în judecată România pentru că nu își protejează cetățenii. Marii poluatori nu sunt însă deranjați de oficialități, iar primarul Gabriela Firea cere audit internaţional la staţiile de măsurare a poluării. Medicii arată că impactul poluării e extrem de puternic, mai ales asupra copiilor și bătrânilor.

Pe lângă valorile mari indicate de cele 6 staţii de măsurare a nivelului poluării gestionate de Ministerul Mediului, senzorii activiştilor de mediu arată că, în comparaţie cu limita maximă admisă pentru PM 10 care poate fi depăşită doar 35 zile pe an, în Capitală, numai în primele 20 de zile din luna ianuarie s-au înregistrat 11 zile de depăşiri. Depăşiri la fel de mari au fost înregistrate şi pentru PM 2,5.

Din punct de vedere al sănătaţii şi mediului înconjurator, cel mai nociv praf este alcătuit din particulele cu un diametru mai mic de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM10.

Acestea pătrund adânc în sistemul respirator, ajung în interiorul plămânilor unde depoziteaza substanţele periculoase pe care le transportă. Circa 60% din PM10 este format din particule de tip PM2.5, cu diametrul sub 2.5 microni. Sub forma aceasta, ele pot patrunde in alveolele pulmonare si sânge. Efectele asupra sănătaţii omului sunt aceleasi şi în cazul particulelor de tip PM1, care au diametrul de 1 micron.

„Particulele care sunt de dimensiuni între 1,5 şi 2,5 microni sunt particulele care într-adevar ajung în profunzimea arborelui bronşic, la nivel pulmonar. Ele sunt de mai multe feluri, în sensul că pot fi pulberi, pot fi sub forma unor gaze care sunt iritative şi cu acţiuni poluante, dar pot fi şi particule diesel care sunt realizate de combustia automobilelor. Ele ajung la nivelul căilor aeriene şi dau mai multe tipuri de afecţiuni. Expunerea cronică de exemplu, poate să inducă un risc malign de cancer pulmonar. Poate să dea exacerbări a unor boli obstructive cronice şi aici intră emfizemul pulmonar, bronşita cronică şi astmul bronşic. Pot scădea imunitatea şi pot creşte riscul de infecţii respiratorii. Ceea ce este important este că ele sunt legate într-un fel de condiţiile climatice şi noi suntem într-o perioadă în care iarna aceasta care nu a fost ortodoxă, nu a avut un regim de precipitaţii normal. A fost o masă stagnantă de aer care a realizat şi un pic de astfel de particule poluante. Cei mai afectaţi sunt cei care se află la extreme de vârstă, adică copiii şi bătrânii. Ei sunt nu numai cu riscuri de boli respiratorii, dar şi de boli cardiovasculare. Aceasta este a doua patologie care suferă impact de la factorii poluanţi. Ei sunt în special cei care au risc de a face bolile, de a face exacerbări, la fel ca şi cei care sunt în zone cu expunerea, în special cei din zona unor complexe industriale sau cei care se află în zona unor mari intersecţii circulate”, a declarat pentru G4Media.ro medicul pneumolog Florin Mihălţan, fost preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie.

În ceea ce priveşte starea de sănătatea a populaţiei, dintre marile oraşe poluate ale ţării, doar Bucureștiul deţine un astfel de raport. Potrivit Ministrului Mediului Costel Alexe, documentul „spune foarte clar că avem asociere certă în ceea ce înseamnă zonele cu poluare, cu PM 10 şi incidenţa cazurilor cu infarct miocardic şi a tuturor celorlate boli cardiovasculare”.

Activiştii de mediu susţin că cei mai mari poluatori din capitală sunt traficul, marile centrale de termoficare (CET-urile), centralele de apartament şi şantierele de construcții. „Traficul auto e responsabil de 70% din poluare”, a declarat pentru G4Media.ro, Daniel Trifu, vicepreşedinte Eco-Civica.

Pentru reducerea poluarii din capitală atunci când se depăşesc limitele admise, una dintre măsurile recomandate de Institutul de Sănătate Publică se referă chiar la posibilitatea întreruperii circulației pe anumite artere de circulație.

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei