Marile eșecuri ale opoziției și ale președintelui Iohannis

Respingerea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Dăncilă este ultimul eșec dintr-un lung șir înregistrat de opoziție. Cu doar 166 de voturi exprimate în favoarea moțiunii din 233 necesare, PNL, USR și PMP au expus încă o dată slăbiciunea opoziției în Parlament și au legitimat guvernul Dăncilă, care iese întărit dintr-o aventură politică fără mari șanse din capul locului. Dintr-un lider care se lupta cu a doua condamnare, Liviu Drangea se transformă peste noapte din nou în stăpânul jocului. Cu ajutorul neprețuit al opoziției, a întors starea de spirit în favoarea lui a treia oară în ultimul an și jumătate, de fiecare dată în momente când părea căzut și lovit.

Un eșec la capitolul imagine a fost și mitingul PNL anunțat încă de luni pe canalele interne. La chemarea liderului celui mai important partid de opoziție, au răspuns marți seara o sută de oameni. O invalidarea mai cruntă, o situație mai penibilă cu greu pot fi imaginate. Am văzut marți seara un lider PNL plouat și la propriu și la figurat, protestând stingher în fața guvernului, susținut de o mână de parlamentari. Cred că după aceste episoade poziția lui Ludovic Orban în fruntea PNL va fi puternic contestată de adversarii interni. Opoziția și-a mai spălat puțin rușinea cu mitingul de azi din fața Parlamentului, unde s-au strâns la un moment dat circa 5000 de oameni, dar în Piața Victoriei n-au ajuns mai mult de o mie, tot cu Orban în frunte.

Nici președintele Klaus Iohannis nu se poate lăuda cu mai multă viziune și spirit combativ în raporturile sale cu puterea. Peședintelui nu i-au prea ieșit socotelile, în caz că a avut vreuna. Dragnea a supraviețuit mereu în situații-limită deoarece planurile celorlalți s-au bazat mereu pe oameni slabi, pe lideri artificiali care nu și-au dorit niciodată puterea și au ajuns în vârful piramidei fără vreun mare merit.

Lui Dăncilă i-a cerut demisia de câteva ori. A fost tratat cu refuzuri ferme, aproape obraznice, care i-au subminat autoritatea președintelui Iohannis, pentru ca în final premierul să iasă întărit din Parlament chiar cu ajutorul opoziției. Ne amintim că acest premier catastrofal a fost pus cu mâna președintelui, fără să formuleze nici cea mai mică obiecție, deși avea dreptul constituțional să-l respingă de-a dreptul.

Dar simptomatic pentru eșecurile președintelui de această dată este episodul Lăzăroiu de la Curtea Constituțională. Președintele a avut toate cărțile în mână pentru a pune în discuție mandatul acestuia la CCR, dar a făcut-o atât de neîndemnatic, încât la final a plecat un consilier prezidential din funcție, nu Lăzăroiu de la CCR. Un episod complet absurd, dar foarte sugestiv pentru a ilustra ezitările, neimplicarea și criza de soluții de la Cotroceni.

Ce i-a reușit președintelui până acum în lupta politică? S-a repezit cu un an înaintea alegerilor să-și instaleze guvernul lui, cabinetul Cioloș, oferind ocazia PSD și ALDE să atace alegerile din opoziție. Eroarea strategică din toamna lui 2015 a maximizat șansele coaliției PSD-ALDE, care a câștigat categoric parlamentarele din 2016. Apoi, șeful statului a susținut din calcule foarte personale (primăria Sibiu) modificarea legii alegerilor locale, acceptând prea ușor capcana PSD: alegeri într-un singur tur. O mutare din care PSD a avut numai de câștigat, iar liberalii și opoziția numai de pierdut. Aceste două mutări politice cu efecte dezastruoase din anii trecuți au anunțat cumva miopiile politice de azi.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura sâmbătă, un gest aproape de neînțeles în contextul dat, la un an jumate distanță de alegeri și în plină criză politică, dar care spune multe. A simțit Klaus Iohannis că pierde teren și că trebuie să le ofere susținătorilor săi motive de speranță? A dorit să elimine din vreme apariția unui posibil rival pe dreapta, eventual să-i taie avântul lui Dacian Cioloș? A căutat să blocheze o eventuală acțiune de suspendare? Încă nu e foarte clar, dar pare un răspuns la o situația de criză. Or, având în vedere situația dezastruoasă în care se află liderul PSD azi, după încasarea unei noi condamnări penale, cu un guvern atât de slab și incompetent și un premier specializat în gafe de comunicare, cei care trebuia să fie în criză sunt Liviu Dragnea și Viorică Dancilă, nu opoziția și șeful statului.

Iar dacă totul se bazează cumva pe viitoarea trădare a lui Călin Popescu Tăriceanu, care ar urma undeva prin toamnă să rupă coaliția, guvernul Dăncilă să cadă, iar Dragnea să piardă atunci toată puterea, riscul e să se întâmple o mulțime de orori până atunci: modificarea Codurilor, schimbarea lui Koveși, trecerea serviciilor la Parlament sau Guvern, plus intrarea în vigoare a legilor justiției. Dacă toate astea se vor întâmpla, nu va mai conta foarte tare dacă Tăriceanu ajunge premier cu sprijinul președintelui Iohannis și al PNL. S-ar putea ca și această mișcare să se întoarcă în final tot împotriva lor.

(Sursa foto: Inquamphotos/ Liviu Florin Albei)