Marile interese ilegitime din Legile educației Cîmpeanu: rechini imobiliari, fabrici de meditații, patroni de afterschool și rectori – politicieni. Cum a ajuns ministrul Educației să amaneteze viitorul copiilor pentru a-și asigura spatele politic

De remarcat și răzgândirile la 180 de grade ale aceluiași ministru, care își arată într-o zi fața dictatorială, a doua zi un profil democrat, fără a avea însă niciodată argumentul specialiștilor pentru măsurile pe care le ia: grupul celor 100 de intelectuali care i-a înaintat o serie de propuneri de modificare a legii a fost catalogat imediat ca “grup de interese”, pentru ca a doua zi, după un val de critici primit în spațiul public ca urmare a derapajului său, să dea în spate și să spună că “Nu este nimic rău să fie format un grup de interese”. Iar mai apoi, culmea, să le înregistreze din proprie inițiativă scrisoarea deschisă drept propunere cu număr oficial de înregistrare pentru modificarea legilor.

De ce a ajuns ministrul Educației să bage pumnul în gură celor care opinează diferit? Explicația e simplă: Cîmpeanu a scris legile la dictarea unor grupuri de interese ilegitime, dând fiecărei mici mafii din educație tributul necesar pentru a-și spori propria putere politică. Articole întregi ale legii nu urmăresc interesul legitim al elevului, ci interesele legitime ale rechinilor imobiliari, ale rectorilor feudali, ale puternicilor grupări de meditatori-milionari ori ale directorilor politici.

De ce face Cîmpeanu aceste compromisuri inimaginabile? Omul, care se recomandă drept fost prim-ministru doar pentru că a ocupat ca interimar funcția timp de câteva zile, e bolnav de putere și visează la dregătorii mult mai înalte decât cea de ministru. Or, pentru a accede în aceste fotolii, el își imaginează că are nevoie de sprijinul grupurilor de interese pe care le servește tocmai prin legile educației.

Să vedem însă, pas cu pas, interese pe care le hrănește prin legea sa. Interesele altor grupuri decât cel al copiilor din România.

Tunuri cu terenurile școlilor: Schimbarea destinației terenurilor și clădirilor școlilor, fără aviz de la Minister

Proiectul Legii Cîmpeanu – prezentat ca document reformator pentru sistemul educațional și social românesc – prevede că primăriile vor putea schimba singure, fără aprobare de la Ministerul Educației sau altă instituție a statului, destinația terenurilor și a clădirilor nefolosite ale școlilor, fără să aibă vreo condiție cu privire la destinația viitoare a spațiilor astăzi aflate în posesia statului. Preluarea terenurilor și clădirilor școlilor și liceelor, inclusiv a celor agricole, ar urma să se realizeze după doar 3 ani de nefolosire, fără dovada că în această perioadă autoritatea locală a realizat vreo analiză a evoluției demografice, mai ales după schimbările suferite în cei doi ani pandemici, precum și fără a proba realizarea de politici locale de atragere a agenților economici în localitate sau aplicarea de politici de stimulare a natalității.

• Sorin Cîmpeanu menține astfel în textul Legii noi pe care o propune un articol introdus în urmă cu mai puțin de 1 an de PSD, UDMR și minorități, în legea existentă, și pe care Guvernul l-a respins. Executivul condus de Florin Cîțu și care îl avea ministru al Educației tot pe Sorin Cîmpeanu respingea acum 1 an schimbarea destinației clădirilor și terenurilor școlii, printr-o argumentație pe exemple din realitate: primăriile au cerut clădiri ale școlii inclusiv acolo unde încă erau elevi care învățau, pentru a le transforma în camere de hostel, capele mortuare, aprozare, ateliere auto sau confecții (sursa și detalii). Acum, ar putea realiza aceste transferuri fără a mai cere aprobarea Ministrului Educației.

Citește analiza integrală pe Edupedu.ro