Marile manipulări din discursul violent anti-companii străine al lui Liviu Dragnea. Cum au crescut prețurile din energie tocmai din cauza politicilor PSD

Liviu Dragnea, secondat de Darius Vîlcov și Eugen Teodorovici, au lansat în ultima lună atacuri extrem de dure la adresa companiilor din energie, mai cu seamă a celor cu capital străin. Acuzațiile principale au fost: creșterea nejustificată a prețurilor pe seama populației și evaziune fiscală. Atacurile, cu un puternic substrat ideologic, similar cu linia politică impusă de Viktor Orban în Ungaria, se sprijină pe câteva manipulări și jumătăți de adevăr.

Acestea au fost folosite pentru a justifica mai multe creșteri de taxe și impunerea unora noi printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Dăncilă vineri, 21 decembrie. Ordonanța a fost anunțată cu doar trei zile înainte de adoptare, nu a avut la bază discuții reale cu mediul de afaceri și a provocat reacții virulente din partea asociațiilor de investitori străini și români.

Rostul OUG, care nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial la ora publicării articolului, în ciuda urgenței invocate du guvern, a fost acela de a atrage prin intermediul taxelor inventate sau mărite bani pentru acoperirea deficitelor la bugetul de stat și bugetul de pensii. 2019 este un an dublu electoral, marcat de creșteri salariale pentru bugetari (impact estimat la circa 17 miliarde de lei) și majorarea pensiilor (impact estimat la peste 8 miliarde de lei).

Iată cele mai mari manipulări mediatice lansate de liderii PSD pentru a justifica taxele impuse prin OUG:

1. Plafonarea prețului gazelor la producători la 68 de lei / Mwh în beneficiul populației. Dar de ce s-a ajuns la prețurile din prezent?

Liviu Dragnea a prezentat joi seară, într-o emisiune maraton la Antena 3, un presupus traseu al moleculei de gaz de la producătorul de stat Romgaz, la Transgaz și Distrigaz. ”Gazul iese cu 40 de lei și ajunge la final cu 140 de lei”, a spus Dragnea. Liderul PSD a omis însă câteva informații esențiale.

Cauza principală a creșterii prețurilor a fost tocmai politica PSD. Mai precis, un ordin al ANRM de la începutul anului a legat redevența plătită de producătorii de gaze de nivelul de referința de la hub-ul din Viena, un nivel mult mai ridicat decât cel din România. A fost o modalitate prin care PSD a adunat mai multe taxe la bugetul statului, dar efectul imediat a fost creșterea prețurilor la gaze, pentru că aceste taxe aproape dublează costurile de producție și forțează companiile să crească prețurile. De notat că liberalizarea pieței gazelor, produsă în 2016, nu a avut ca efect creșterea masivă a prețurilor. Ea s-a produs exact când ANRM, instituție controlată de PSD, a intervenit brutal în piață și a crescut taxarea.

2. Beneficiază populația în mod real de plafonare?

Plafonarea a fost anunțata ca fiind o măsura de protecție sociala pentru categoriile defavorizate, adică pentru populație. Surpriza este, însă, ca măsura urmează sa se aplice doar de la 1 aprilie 2019, adică după trecerea iernii, când populația nu mai consumă gaz pentru ca nu mai este frig.

O altă manipulare este legată de anunțul lui trioului Dragnea – Vâlcov – Teodorovici, potrivit căruia prin măsurile luate în domeniul gazului natural, statul român renunță la o sumă importantă de venituri la bugetul de stat, adică la posibilitatea de a ajuta direct categoriile sociale sărace din Romania (consumatorii vulnerabili). Culmea este ca majoritatea consumatorilor vulnerabili din România folosesc lemn de foc sau biomasă pentru încălzire și gătit, prețul lemnului de foc fiind în creștere substanțială în ultimii ani.

Cetățenii care se încălzesc cu lemn de foc, în conformitate cu datele ultimului recensământ din Romania, reprezintă peste 47% din totalul gospodăriilor la nivel național, iar prețul lemnului de foc a crescut mult în ultimii doi ani. Mai mult, o lege votată de majoritatea PSD-ALDE în vară riscă să blocheze piața lemnului de foc (Sursa).

3. Plafonarea prețului gazelor în beneficiul industriei. Dar efectul real va fi creșterea importurilor scumpe din Rusia

Liviu Dragnea a mai spus că măsura se va aplica și industriei care consumă gaze naturale (unul dintre jucătorii importanți fiind teleormăneanul Ioan Niculae, proprietarul combinatelor energofage Interagro), și că durata de aplicare va fi de trei ani. Mai mult, pentru industrie va fi definit și un coș de consum care să includă și gaze de import.

Dacă acest lucru se va întâmpla, ținând cont că România își va crește capacitățile de export către Bulgaria cu 1,5 mld metri cubi și către Ungaria cu 1,75 mld metri cubi până la sfârșitul anului viitor grație proiectelor de interconectare, vom asista la exporturi masive de gaz românesc (cu preț ieftin, plafonat de stat) făcute de companiile care rezervă capacitatea de export (printre care și companii maghiare apropiate de oligarhi ruși) și la importuri masive de gaz scump rusesc care să îl suplinească pe cel românesc plecat la export.

4. Prețurile la energia electrică. Propaganda mediatică lansată de PSD este mai puțin intensă deoarece acestea au crescut mult în ultimii doi ani, existând două cauze importante.

Prima cauză este reprezentată de lipsa unui model de piață. ANRE, instituția care ar fi trebuit să îl creeze, este politizată la maximum și preocupată doar de creșterea propriilor salarii și de angajarea de aliați politici. Această instituție vitală pentru piața de energie este condusă de un fost deputat PSD – Dumitru Chiriță, și de un reprezentant personal al lui Liviu Dragnea și al județului Teleorman – Henorel Soreață.

A doua cauză este legată de faptul că producătorii – companii de stat – au crescut prețurile și au dat apoi profitul sub formă de dividende acționarilor, adică statului. Aceasta a fost misiunea tuturor celor care s-au perindat la conducerea acestor companii de stat în ultimii doi ani și care au fost numiți pe criterii exclusiv politice. Ordonanța de Urgență adoptată recent va genera creșteri de preț și mai mari deoarece se adaugă o taxa de 2% din cifra de afaceri, taxă ce se va regăsi în tarifele plătite de consumatorii industriali și casnici. Această taxă va trebui plătită inclusiv de complexurile energetice pe cărbuni, care au deja mari probleme financiare.

5. Care sunt cauzele reale ale creșterii prețurilor la carburanți?

Având în vedere că aproximativ 50% din carburanții consumați în România sunt produși pe baza petrolului extras în România, ceea ce înseamnă că toate costurile cu prelucrarea sunt mai mici, ar fi de așteptat ca prețurile plătite de firmele și populația României să fie sub cele plătite de Bulgaria și Ungaria, care nu sunt producătoare de petrol.

Paradoxal însă, conform ultimului buletin de prețuri publicat de Comisia Europeană, prețurile la carburanți în România sunt mai mari decât în Bulgaria și Ungaria (Sursa).

Sunt patru cauze importante pentru care românii plătesc mai mult decât ungurii și bulgarii la carburanți: lăcomia, incompetența, nepăsarea și corupția.

Lăcomia PSD se manifesta prin impunerea unor taxe și accize mult mai mari decât cele ale vecinilor noștri unguri și bulgari. În conformitate cu ultimul buletin al Comisiei Europene, consumatorii români plătesc cu peste 15% taxe mai mari decât cei unguri și bulgari (taxe pentru construirea de drumuri), în timp ce ungurii și bulgarii au construit autostrăzi, iar la noi se lasă așteptate.

Incompetența PSD este o altă cauza. Guvernul PSD-ALDE a emis în acest an o ordonanță de urgență prin care a impus creșterea procentului de bioethanol și biodiesel în sectorul transporturilor, motivând nevoia de îndeplinire a țintei de 10% energie regenerabilă în sectorul de transporturi până în 2020, țintă asumată în calitate de stat membru UE (Sursa).

Unde intervine incompetența? Creșterea ponderii acestor biocarburanți duce la creșterea prețurilor în România, în timp ce toate țările UE au încurajat automobilele electrice și au cuantificat energia regenerabilă folosită în transportul pe calea ferata pentru a atinge ținta menționată. Dar, pentru că guvernul României nu e capabil să cuantifice energia regenerabilă folosită în transportul pe calea ferată, consumatorii români de carburanți cumpără din import biodiesel și bioetanol care au un preț semnificativ mai mare decât carburanții clasici.

A treia cauză, nepăsarea guvernului PSD, se manifestă prin faptul că, deși conform Legii nr. 360/2013, completată de Legea nr. 85/2018, ar fi trebuit să înființeze o autoritate centrală care să se ocupe de stocare, pentru stocurile strategice acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi, Romania având costuri cu stocarea produselor petroliere mult mai mari decât vecinii bulgari și unguri. Or, aceste costuri se reflectă în prețul carburanților la pompă.

A patra cauză pentru care românii plătesc mai mult decât ungurii și bulgarii tine de corupție. ANAF-ul controlat de Dragnea a emis în 2018 un ordin prin care toate micile firme locale, cu excepția uneia singure, au fost sau sunt pe cale să fie eliminate de pe piața de carburanți, piață pe care vor rămâne doar jucătorii mari (OMV Petrom, LukOil, MOL, Rompetrol și Oscar Downstream). Cum s-a întâmplat acest lucru? Tuturor micilor comercianți de combustibili le-au fost cerute capacități de depozitare, pe care acestea, în mod evident, nu le au.

Paradoxal, firmele eliminate din piață sunt cele deținute de antreprenorii români de care PSD face atât de mult caz. Mai mult: aceste firme deserveau, în principal, fermierii mici și mijlocii. Astfel, o decizie care scoate din piață sute de mici comercianți, în beneficiul marilor jucători, invocă tocmai nevoia de a combate evaziunea fiscala din comerțul cu carburanți, evaziune care a scăzut mult în ultimii ani și care poate fi combătută așa cum fac bulgarii: monitorizare electronică a tuturor cisternele care circulă pe drumurile naționale. Acest ordin are impact pe prețurile plătite de consumatorii români, în special de cei din agricultură.

Acestea sunt doar câteva exemple de intervenții brutale în piața energetică operate de PSD de la instalarea guvernelor controlate de Liviu Dragnea. La fel ca și ordonanța taxelor, majoritatea acestor intervenții au avut loc fără consultarea mediului de afaceri, peste noapte, în disprețul articolului 135 din Constituția României, care arată că ”economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență”.

Foto: Captură Olt TV