Marile necunoscute ale spitalului metropolitan anunțat de Gabriela Firea: documentele și conceptele de care are nevoie o investiție majoră în sistemul sanitar din București (Op-ed)

Gabriela Firea a anunțat în interviul de la G4Media.ro că începe construcția spitalului metropolitan. În fapt, lipsa completă a informațiilor despre noua investiție, scopul său, integrarea spitalului în sistemul sanitar indică faptul că primarul general, intrată în campania de realegere, va folosi momentul pentru încă o fotografie cu casca de constructor la tăierea unei panglici la inaugurarea șantierului.

Să stai patru ani degeaba și cu trei luni înainte de alegeri să vii cu un asemenea heirupism arată disperarea Gabrielei Firea dată de precaritatea sa în sondaje. Problema este că această investiție, dacă nu e bine fundamentată și pusă în practică, ne va costa pe noi toți extrem de scump. Experiența ultimilor 30 de ani ne arată că un proiect început pe genunchi de o administrație incompetentă va fi foarte greu și foarte costisitor de redresat.

Gabriela Firea spune că are documentația tehnică gata și ca dovadă arată câteva cutii de carton în care ar fi „toate documentele”. Un plan de spital nu înseamnă o cutie de carton cu documente sau un PDF cu platitudin. De-astea am tot văzut în România, de la minciunile de campanie ale PSD la cele peste 20 milioane de euro, bani cheltuiți de PNL pe studiile de fezabilitate devenite maculatură la Ministerul Sănătății.
Am putut citi acum câteva luni documentația despre care probabil că vorbește Gabriela Firea. Cu ceea ce am văzut eu la acel moment nu ar putea obține nicio autorizație. Iar dacă ar fi să se construiască așa ceva, am putea avea la final o clădire nefuncțională și foarte scumpă.
Mai mult, Gabriela Firea tocmai a anunțat că spitalul va fi construit de companiile municipale, după modelul CNI al Udrea-Dragnea-Olguța. Să ne amintim rețeta: e greu să manipulezi contracte mari, când toată lumea stă cu ochii pe ele, dar e mult mai ușor de aranjat lucrurile dacă o companie municipală cumpără totul la bucată. De la clanțe la echipamente medicale, de la rigips la servicii de construcție.
Riscul pe care îl transferă asupra bucureștenilor demararea unui astfel de proiect este imens – pentru un proiect care îi aparține în totalitate – Firea este client, proiectant, finanțator, emitent al autorizației de construire și astăzi aflăm că e și constructor.
Într-o scrisoare deschisă către Gabriela Firea din decembrie 2019 am enumerat lucruri de bază care lipsesc proiectului în forma pe care am văzut-o împreună cu echipa mea.
Îi solicit deci public din nou Gabrielei Firea să publice „Studiul de Fezabilitate“ despre care spune că este „gata“. De asemenea, îi solicit să facă publică situația avizelor și autorizațiilor.

Iată principalele documente pe care societatea civilă și specialiștii trebuie să le studieze pentru a înțelege dacă această investiție este una justificată, utilă și bine executată.
A. Un document esențial pentru începerea oricărui demers de acest fel numit Analiză a Necesitaților. Aceasta trebuie să fie bazată pe numărul total al locuitorilor din zona de influență, structura de vârstă, determinarea celor mai frecvente boli pe grup de vârstă, calculul numărului necesar de paturi în funcție de cazuistica și durata medie de spitalizare, durata medie a intervențiilor chirurgicale etc. Orice demers care nu pornește de la necesitățile pe care dorește să le rezolve e vânare de vânt și rezultatul va fi suboptim pentru contribuabili și pacienți. În mod normal, toate astea ar trebui făcute împreună cu Ministerul Sănătății.

B. Aducerea la zi a conceptului de organizare a unităților spitalicești:
– Secții interdiciplinare de îngrijire redusă, normală, intensivă;
– Creșterea volumului intervențiilor chirurgicale de zi;
– Organizare care să permită tratamentul pacientului în grupuri multidisciplinare de medici, fără că pacientul să fie mutat dintr-o secție în alta.

C. Fluxuri și căi de acces diferențiate. Chiar dacă „Centrele Medicale” sunt organizate descentralizat, din motive economico-constructive‚ acestea trebuie să dispună de o zonă de „tehnologie avansată”, respectiv un centru de diagnosticare și tratament, care este accesibil atât pacienților spitalizați, cât și celor din ambulatoriu, având căi de acces și fluxuri diferențiate.

D. Respectarea distanțelor de siguranță și a altor prevederi pentru siguranța la incendiu. Organizarea între secțiile de Spitalizare Continuă, la fiecare nivel, a unui bloc operator (dedicat fiecărei secții), este nepotrivită din punct de vedere funcțional. Acest model restrânge/elimină flexibilitatea și conectivitatea interdiciplinare, ducând la dublări de circulații, funcțiuni, servicii. Iar din punct de vedere constructiv induce costuri suplimentare nejustificate. (Înălțimea minimă de nivel în Centrului de Diagnostic și Tratament recomandată este de aprox 4.5m, iar pentru Spitalizare Continuă, înălțimea este de 3.6 m). În plus, această relaționare transformă clădirea, din punct de vedere al securității la incendiu, dintr-o clădire cu înălțime „normală” într-o „clădire înaltă” și nu respectă legislația în vigoare privind securitatea la incendiu – nu sunt repectate distanțele de evacuare.

E. Subdimensionarea unității de primiri urgențe și a ambulatorului nu va fi rezolvată de heliport. Sunt interferențe majore între fluxurile utilizatorilor (pacienți, vizitatori, personal medical) generate de zonarea și dimensionarea deficitară a funcțiunilor (unitatea de primiri urgențe, ambulatoriul… sunt subdimensionate).

Chiar dacă se justifică într-un fel necesitatea heliportului, relația dintre această funcțiune și Unitatea de Primiri Urgențe, respectiv Blocul Operator, este inexistentă (exemplu: pacientul este transportat cu elicopterul, aterizează pe clădirea de birouri adiacentă spitalului, coboară la parterul clădirii de birouri, este transferat în UPU, trece prin holul principal al spitalului (unde se întâlnește cu pacienții celorlalte secții, aparținători, studenți), așteaptă liftul să vadă la ce etaj a fost repartizat pentru intervenție (nu există un grup de lifturi dedicate blocului operator).

Solicit de asemenea Guvernului României ca în interesul cetățenilor să verifice situația avizelor și autorizațiilor acestui proiect pentru care Gabriela Firea ne spune că va începe imediat construcția. Ultimul lucru de care are nevoie Bucureștiul este încă un șantier început fără avize și autorizații, fără cap și fără coadă. Nu duce lipsă capitala de așa ceva.

Vlad Voiculescu a fost ministru al Sănătății în 2016 și vicepreședinte al Diviziei de Finanțări de Infrastructură al Erste Group Bank. Este președintele PLUS București

Foto: Vlad Voiculescu (Inquam Photos / Octav Ganea)